Regizorul, scenaristul şi scriitorul Ioan Cărmăzan, preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), s-a născut la 27 iunie 1948, în localitatea Satchinez, judeţul Timiş, potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

A efectuat studiile primare, gimnaziale şi liceale la Bocşa, judeţul Caraş-Severin, "spaţiul pe care-l consideră natal, de unde porneşte în viaţă şi în carieră, de unde se inspiră în scrierile sale", după cum se menţionează în CV-ul de pe site-ul UARF, http://uarf.ro/ioan-carmazan/

Fondatorul și liderul formației Phoenix, cântăreţul Nicu Covaci (stg.) şi preşedintele UARF Ioan Cărmăzan participă la aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), Bucureşti, 12 martie 2018. 

Foto: (c)  SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

În 1971 obţine diploma în matematici la Universitatea Timişoara, iar mai târziu, în 1978, şi diploma în regie de film, la IATC ''I.L.Caragiale'' din Bucureşti.

Prof. univ. dr. Ioan Cărmăzan a fost profesor de regie film la Universitatea ''Titu Maiorescu'' (1995), iar din 1999 este profesor de regie film la Universitatea "Hyperion" din Bucureşti, conform site-ului http://uarf.ro/ioan-carmazan/.

Membru fondator, în 1992, alături de Sergiu Nicolescu, al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), a fost vicepreşedinte al UARF între 1992-2013, iar începând din februarie 2013 este preşedintele UARF.

Directorul artistic al Festivalului Sighişoara Medievală, Liviu Pancu (stg.), şi preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film (UARF), Ioan Cărmăzan, participă la conferinţa de presă organizată în parteneriat cu organizatorii Festivalului Medieval din Sighişoara, Bucureşti, 21 iulie 2015.

Foto: (c)  SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

A mai deţinut, de asemenea, funcţia de director artistic al TVR, la departamentul divertisment (1998-1999), precum şi funcţia de director general al Studioului ''SahiaFilm'' (2003-2005).

Ioan Cărmăzan a semnat regia următoarelor filme artistice: ''Ţapinarii'' (1982), ''Lişca'' (1983), ''Sania albastră'' (1987), ''Casa din vis'' (1993, regizor şi scenarist), ''Raport despre starea naţiunii'' (2002, regizor şi scenarist), ''Lotus'' (2003), ''O secundă de viaţă'' (2009), ''Oul de cuc'' (2010), ''Margo'' (2006, regizor şi scenarist). A scris şi scenarii de film pentru "În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură" (regia Sinişa Dragin), "Vlad Nemuritorul/ Dracula the Impaler" (regia Adrian Popovici), "Orient Express" (regia Sergiu Nicolaescu), ''Brâncuşi din eternitate'' (regia Adrian Popovici) şi a realizat, de asemenea, şi filme documentare.

A realizat şi regia unor spectacole de teatru, precum "Scene dintr-o căsnicie", adaptare după Ingmar Bergman, pus în scenă la Teatrul "Andrei Mureşanu" din Sfântu Gheorghe, şi "După repetiţie" de Ingmar Bergman, pus în scenă la Teatrul de Vest din Reşiţa.

Ioan Cărmăzan a scris mai multe cărţi, dintre care amintim: ''Povestiri din Bocşa'' (1983), ''Mica ţiganiadă'' (1998), ''Roşu, galben şi albastru'' (2003), ''Cine-roman'' (2002). A primit titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Bocşa (2008), precum şi titlul de Cetăţean de onoare al judeţului Caraş-Severin (2015). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)