Poetul, prozatorul, dramaturgul şi eseistul Dumitru Matcovschi rămâne unul dintre cei mai mari poeţi ai Republicii Moldova, recunoscut în critica literară pe plan internaţional, şi un simbol al mişcării de renaştere naţională din Basarabia. De asemenea, a fost unul dintre apărătorii limbii şi literaturii române, luptând pentru reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc.

S-a născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul-Raşcov de pe Nistru. A urmat cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1956-1961). A fost redactor la "Moldova socialistă" (1961-1967), săptămânalul "Cultura" (1967-1970), Editura Lumina (1970-1972) şi la revista "Nistru" (1972-1980), potrivit volumului "Dicţionarul General al Literaturii Române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2005).

În 1988 a devenit redactor-şef al revistei "Basarabia", impunându-i ca program recuperarea valorilor clasice şi a celor cenzurate, reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc. În această revistă a publicat istoricul articol "Veşmântul fiinţei noastre", de Valentin Mândâcanu, care a aprins flacăra conştiinţei naţionale în lupta pentru alfabetul latin. Tot în revista "Basarabia", condusă de poet, a văzut lumina tiparului şi Sfânta Scriptură în alfabet latin şi "Doina" lui Mihai Eminescu.

Şi-a început activitatea în publicistică în 1966, fiind autorul a peste 50 de volume de poezie, proză şi piese de teatru, între care amintim: "Maci în rouă" (1963), "Univers intim" (1966), "Duda"(1973), "Bătuta" (1975), "Toamna porumbeilor albi" (1979), "Focul din vatră" (1982), "Roman teatral" (1984), "Imne şi blesteme" (1991), "Pomul materiei" (1996).

În mai 1989, a fost victima unui grav accident rutier, în urma căruia a scăpat cu viaţă după şase luni de comă, urmate de peste 20 de intervenţii chirurgicale. Cu toate acestea poetul şi-a continuat activitatea, opera sa constituind una dintre cele mai valoroase moşteniri lăsate literaturii române.

Dumitru Matcovschi a primit înalte distincţii ale României şi Republicii Moldova, precum: Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989), Cavaler al Ordinului "Meritul Cultural", Cavaler al Ordinului "Steaua României" în grad de Comandor. A primit Premiul de Stat din Republica Modova (1990), Premiul "Nichita Stănescu" (1997) şi a fost membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Din septembrie 2003, liceul din satul Vadul-Raşcov poartă numele poetului, iar în 2011, la aniversarea a 72-a de la naşterea sa, a fost inaugurată Casa-Muzeu "Dumitru Matcovschi". Tot în 2011 a fost lansat Festivalul Internaţional de poezie şi cântec "Matcovschi", cu participanţi din Republica Moldova, România şi Ucraina.

Funeraliile poetului Dumitru Matcovschi, Chişinău, Republica Modova, 28 iunie 2013.  

Foto: (c) CORNEL CIOBANU / AGERPRES FOTO

A murit la 26 iunie 2013 la Chişinău, la vârsta de 73 de ani. În memoria poetului, anul 2014 a fost declarat în Republica Moldova "Anul Dumitru Matcovschi". În noiembrie 2014, la 75 de ani de la naşterea sa, a avut loc, la Palatul Naţional din Chişinău, spectacolul omagial ''El a ştiut zborul înalt, dorul şi plânsul'', în regia lui Alexandru Vasilache şi scenografia lui Iurie Matei, cu participarea a sute de oameni. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Badiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.stiri.md