Comisia Europeană a adoptat directivele de negociere pentru un acord privind minereurile critice cu Statele Unite. Parlamentul European a adoptat propunerea Conferinţei preşedinţilor privind calendarul co-legislativului european pentru anul 2024. Legislativul comunitar a adoptat poziţia de negociere asupra Legii privind inteligenţa artificială. Eurodeputaţii au cerut adoptarea unor reforme pentru încetarea folosirii abuzive a programelor de supraveghere a dispozitivelor mobile. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început un turneu în ţări din America Latină, pentru întărirea legăturilor politice şi comerciale ale Uniunii Europene cu această regiune. Acestea sunt câteva dintre principalele teme care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 12-16 iunie 2023.

Comisia Europeană

La 12 iunie 2023, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început un turneu în America Latină, cu vizite în patru ţări, parte a unui efort de întărire a legăturilor politice şi comerciale ale Uniunii Europene cu regiunea, indică Reuters. Ursula von der Leyen discută cu preşedinţii Braziliei, Argentinei, Chile şi Mexicului. Acordul din 2019 cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, suspendat pe fondul preocupărilor legate de defrişările din Amazonia, este una dintre temele prioritare ale turneului şefei executivului european, alături de actualizarea pactului comercial UE-Mexic pe care cele doua părţi l-au convenit în 2018, de necesitatea de a stabili parteneriate cu o serie de ţări din regiune pentru materii prime esenţiale. La 17-18 iulie 2023, sediul Uniunii Europene urmează să găzduiască summitul UE- America Latină şi Caraibe cu participarea a 30 de lideri din regiune.

La 14 iunie 2023, executivul comunitar a adoptat directivele de negociere pentru un acord privind minereurile critice (AMC) cu Statele Unite, în vederea promovării lanţurilor de aprovizionare UE-SUA cu materii prime critice necesare pentru producţia de baterii pentru vehiculele electrice, conform unui comunicat al Comisiei. În 2022, UE a exportat materii prime critice în valoare de 8,3 miliarde de euro relevante pentru această industrie. Încheierea unui acord dedicat UE-SUA oferă o garanţie Uniunii, în calitate de aliat, pentru a beneficia de un statut echivalent cu cel al partenerilor SUA din cadrul acordurilor de liber schimb, conform Legii privind reducerea inflaţiei din SUA. Acordul va contribui şi la stimularea capacităţilor de producţie ale UE în sectoarele industriale de importanţă strategică. Pentru a intra în competenţele Comisiei de a negocia un acord dedicat minereurilor critice, directivele trebuie adoptate de Consiliu, potrivit sursei citate.

Parlamentul European

La 13 iunie 2023, Parlamentul European a adoptat propunerea Conferinţei preşedinţilor (compusă din preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) privind calendarul co-legislativului european pentru anul 2024, când au loc alegeri europene în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al PE. Alegerile pentru Parlamentul European sunt programate pentru perioada 6 - 9 iunie 2024. Datele sesiunilor plenare din 2024 ale Parlamentului European sunt 15-18 ianuarie, 25 ianuarie, 5-8 februarie, 26-29 februarie, 11-14 martie, 10-11 aprilie, 22-25 aprilie, 16-19 iulie, 16-19 septembrie, 7-10 octombrie, 21-24 octombrie, 13-14 noiembrie, 25-28 noiembrie şi 16-19 decembrie.

Legislativul comunitar (PE) a adoptat, la 14 iunie 2023, cu 499 voturi pentru, 28 împotrivă şi 93 abţineri, poziţia de negociere privind Legea privind inteligenţa artificială (IA), acordând cale deschisă normelor pentru Inteligenţă Artificială sigură şi transparentă, conform unui comunicat al instituţiei comunitare. Normele urmează o abordare bazată pe riscuri şi stabilesc obligaţii pentru furnizori şi pentru cei care implementează sisteme de inteligenţă artificială, în funcţie de nivelul de risc pe care îl pot prezenta aceste programe informatice. Sistemele de inteligenţă artificială cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranţa oamenilor ar urma să fie interzise, precum cele care utilizează evaluarea comportamentului social (clasificarea oamenilor pe baza comportamentului social sau a caracteristicilor personale). Eurodeputaţii au inclus în listă interdicţii referitoare la utilizările intruzive şi discriminatorii ale IA, cum ar fi utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanţă "în timp real" sau "ulterioară" în spaţii accesibile publicului sau sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, precum genul, rasa, etnia, statutul de cetăţenie, religia, orientarea politică. Sunt vizate şi sistemele poliţieneşti bazate pe analiza predictivă, incluzând profilare, localizare sau comportamentul infracţional anterior. Eurodeputaţii au cerut interzicerea sistemelor de recunoaştere a emoţiilor folosite la locul de muncă sau în instituţiile de învăţământ, ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor sau a extragerii fără scop precis a datelor biometrice din imaginile faciale de pe internet sau înregistrări făcute de televiziunile cu circuit închis, pentru a crea baze de date de recunoaştere facială.

La 15 iunie 2023, Parlamentul European a cerut adoptarea unor reforme pentru încetarea folosirii abuzive a programelor de supraveghere a dispozitivelor mobile. Eurodeputaţii au votat un text de rezoluţie, cu 411 de voturi favorabile, 97 împotrivă şi 37 de abţineri, prin care solicită investigaţii credibile, modificări legislative şi o mai bună aplicare a normelor existente pentru a combate folosirea abuzivă a programelor de spionaj electronic la adresa cetăţenilor Uniuni Europene. Eurodeputaţii au cerut adoptarea unor norme la nivelul Uniunii Europene privind utilizarea programelor de spionaj electronic de către autorităţile de aplicare a legii. Folosirea acestor programe ar trebui autorizată numai în cazuri excepţionale, pentru un scop predefinit şi pentru o perioadă limitată de timp. În plus, eurodeputaţii cer ca datele care intră sub incidenţa secretului profesional al avocatului sau care se referă la politicieni, medici sau mass-media ar trebui să fie protejate împotriva supravegherii, cu excepţia cazului în care există dovezi de activitate infracţională. Persoanele vizate dar şi cele nevizate, ale căror date au fost accesate prin supraveghere, trebuie notificate. Pentru descoperirea cazurilor de supraveghere ilicită, eurodeputaţii au cerut înfiinţarea Laboratorului tehnologic al UE, similar unui institut de cercetare independent, cu competenţa de a investiga cazurile de supraveghere şi de a oferi sprijin tehnologic, inclusiv pentru a analiza dacă un dispozitiv a fost infectat de programe de spionaj şi pentru a face cercetări criminalistice.

Preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola a anunţat, la 15 iunie 2023, faptul că Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova o asistenţă macrofinanciară în valoare de 145 de milioane de euro, potrivit mesajului său transmis pe o reţea de socializare, citat de portalul Deschide.md. Anterior, Parlamentul European a votat creşterea asistenţei macrofinanciare a Uniunii pentru Republica Moldova cu încă 145 de milioane de euro, suma totală ajungând la 290 de milioane de euro. Această sumă de 145 de milioane de euro a asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova este repartizată în cuantum de 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă şi 45 de milioane de euro sub formă de granturi.

Parlamentul European a cerut, la 15 iunie 2023, aliaţilor NATO să-şi onoreze angajamentul faţă de Ucraina şi să deschidă calea pentru ca această ţară să fie invitată să se alăture alianţei nord-atlantice, potrivit unui comunicat al PE. Prin textul rezoluţiei, adoptat cu 425 voturi pentru, 38 împotrivă şi 42 abţineri, eurodeputaţii fac trimitere la posibilitatea ca "procesul de aderare să înceapă după încheierea războiului şi să fie finalizat cât mai curând posibil". Conform Parlamentului European, integrarea Ucrainei în NATO şi în Uniunea Europeană ar spori securitatea regională şi globală şi ar consolida legăturile între Kiev şi comunitatea euro-atlantică. PE solicită un pachet cuprinzător de redresare a Uniunii pentru Ucraina, care ar trebui să se concentreze pe ajutorul, reconstrucţia şi redresarea imediată, pe termen mediu şi lung a acestei ţări. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Adrian Dãdârlat)