Filmul "Gioconda fără surâs" (1968), regizat de Malvina Urşianu după un scenariu scris de regizoare, a avut premiera în 1968.

Trei foşti colegi şi prieteni, o femeie şi doi bărbaţi care au iubit-o, toţi având un statut social bine consolidat, se revăd după mulţi ani de la despărţire, fiecare ducând cu sine frământări interioare, realizări, eşecuri, dragoste, visuri neîmplinite.

"Nu este deloc lipsit de semnificaţii faptul că principalul personaj feminin al filmului, Irina, identificat cu legendara Giocondă, îşi pierde surâsul în perioada anilor '50-'60, când se desfăşoară acţiunea filmului (reconstituită prin flash-back-uri şi prin interferarea a două planuri temporale). Tânăra femeie (inginer chimist) a renunţat, atunci, la viaţa personală, în favoarea reuşitei profesionale: acest caz de eşec sentimental este analizat cu luciditate după 20 de ani, când Irina şi Caius se reîntâlnesc. Drama modernă pe care o propune Malvina Urşianu are o conotaţie suplimentară: identificându-se cu eroina titulară, autoarea avertizează, în nume propriu, că fiecare om trebuie să se simtă responsabil nu numai pentru propriul destin, ci şi pentru destinul celuilalt. Cei doi eroi ai dramei - cărora actorii Silvia Popovici şi Ion Marinescu le desenează portrete durabile, (...) înţeleg abia prea târziu că sentimentele erodate nu suportă niciun fel de reconsiderare şi că, în aceste condiţii, continuarea însingurării este inevitabilă", nota criticul Călin Căliman, potrivit site-ului https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/.

Radu Gabrea - regizor şi scenarist - nota, într-o cronică din revista "Cinema" nr. 5 din mai 1968, că "Gioconda fără surâs" pare o "încercare de izolare a unor personaje, de privire (...) a câtorva ceasuri din viaţa acestora, totul într-un ritm lent, rupt parcă de prezent, ritm care le asigură legătura cu trecutul, cu povestea veche de douăzeci de ani care i-a despărţit pe eroi şi le-a influenţat toată existenţa".

"Este un film despre un eşec. Un eşec individual al unui personaj aparent deplin realizat şi triumfător pe plan social. Ecourile greşelilor săvârşite cândva de eroii filmului sunt încă prezente în viaţa lor. Dar reluarea peste timp a unor legături, ignorarea acestor ecouri este astăzi imposibilă. În acest sens filmul vrea să demonstreze ideea responsabilităţii fiecăruia faţă de propriul său destin şi faţă de destinul altora. Căci, incontestabil, eşecurile ca şi succesele fiecăruia dintre eroii filmului nu le aparţin numai lor. Irina (Silvia Popovici) este răspunzătoare de eşecul lui Caius (lon Marinescu), direct sau indirect, Caius de suferinţa Irinei, iar Cosma (Gheorghe Cozorici) este şi el răspunzător pentru că, fiind cel mai echilibrat şi mai realist dintre ei nu a făcut nimic, atunci când mai era posibil, pentru salvarea unei prietenii care s-a pierdut în 'hăţişurile sentimentelor' ", nota Radu Gabrea, conform site-ului http://aarc.ro/.

În opinia acestuia, pelicula are un fel propriu de a integra prezentul în trecut, "trecutul şi prezentul se întrepătrund în film, pretutindeni". Fiecare eveniment trăit de Irina şi Caius, fiecare loc întâlnit de ei, au o dublă existenţă. "Pe de o parte, existenţa lor prezentă reală, cu întregul şir de implicaţii şi semnificaţii ce decurg din ea şi pe de altă parte, existenţa cealaltă cunoscută doar de ei, cu sensuri ascunse, tainice. Şi refluxul paralel al celor două existenţe, imposibilitatea suprapunerii lor, decalajul lor perpetuu, subliniază de fapt eroziunea implacabilă a timpului şi măreşte imposibilitatea reluării legăturilor rupte odinioară", scria regizorul.

În drama sentimentală a lui Caius şi a Irinei, "fiecare fapt petrecut obiectiv este un argument în plus care demonstrează contextul social al mişcărilor sentimentale: conacul vechii familii este astăzi loc de dans". În plan afectiv, eroii au rămas parcă fixaţi la acel moment vechi de ruptură.

"În arhitectonica filmului, există o simetrie voită a personajelor. Alături de Caius, există inginerul Cosma, personaj care s-a ridicat deasupra eşecului şi a învins slăbiciunea dovedindu-se un om deplin realizat, deşi în film el apare linear, simplificat într-un fel şi abandonat pe parcurs. El prefigurează acea evoluţie, acea ipostază a împlinirii care ar fi fost posibilă şi pentru Irina şi pentru Caius. (...) Eşecul social şi profesional pentru Caius Bengescu, sentimentul pentru Irina, sunt deopotrivă de dureroase şi traumatizante. Acestea au cauze obiective şi subiective. De cele mai multe ori, ele sunt un rezultat al propriei noastre miopii, al propriei noastre incapacităţi de a înţelege, dar şi de înţelegere, sau alteori a lipsei de curaj, a laşităţii.", opina Radu Gabrea în cronica filmului.

Filmul este susţinut de o interpretare inteligentă şi sensibilă. "Silvia Popovici are o ţinută de o voită uscăciune care lasă uneori să se străvadă un univers interior plin de zbucium şi de un potenţial de căldură. Ion Marinescu dă personajului său o notă de distincţie blazată, amestecată cu un blând cinism şi cu un perpetuu regret pentru 'ceea ce ar fi putut să fie'. Gheorghe Cozorici aduce o simplitate bună, Lucia Mureşan dă personajului o undă de ironie şi de detaşare spirituală.", mai nota site-ul http://aarc.ro/.

Actriţa Silvia Popovici declara că "Gioconda fără surâs" este un film despre dragoste. "Un film, mai bine spus, despre dorul de dragoste, de fericire, de împlinire. E adevărat că Irina, personajul meu, este o femeie a zilelor noastre. Dar partitura ei, nespus de bogată, o apropie de femeile tuturor timpurilor, care au iubit şi au dorit să fie iubite. Este o femeie întreagă pe care cred că n-o poţi închide într-o formulă. Ea se înscrie mai degrabă în categoria aceea rară a personajelor pe care le reţii, sau poate o reţii pentru că te poţi oglindi şi recunoaşte în ea", mărturisea actriţa în revista "Cinema" nr. 3 din martie 1967. Ea adăuga că "lucrul cel mai de preţ al scenariului pare a fi dialogul", conform site-ului http://aarc.ro/.

Coloana sonoră cuprinde partituri semnate de Richard Oschanitzky. Din distribuţia filmului mai fac parte actorii Lucia Mureşan, Radu Nicolae, Maria Cumbari, Florian Pittiş, Costel Rădulescu, Eugenia Eftimie, Rodica Popescu Bitănescu, Dorin Dron, Adrian Moraru, Peter Paulhoffer, Ion Niciu, Camelia Zorlescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: cinemagia.ro