Marcarea în fiecare an la 17 iunie a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost hotărâtă de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în 1994.

Seceta este una dintre cele mai grave ameninţări la adresa dezvoltării durabile, în special în ţările în curs de dezvoltare, dar din ce în ce mai mult şi în ţările dezvoltate, potrivit ONU. De fapt, prognozele estimează că până în 2050 acest fenomen poate afecta peste trei sferturi din populaţia lumii, informează ONU pe site-ul său (https://www.un.org).

Potrivit ONU, numărul şi durata secetelor a crescut cu 29% din 2000, comparativ cu cele două decenii precedente (Organizaţia Meteorologică Mondială - OMM 2021). Când peste 2,3 miliarde de oameni se confrunta deja cu stresul hidric, aceasta este o problemă uriaşă.

În acest an, tema Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei, "Her land. Her rights" / "Ţara ei. Drepturile ei", subliniază faptul că investiţia în accesul egal al femeilor la pământ şi la activele asociate este o investiţie directă în viitorul lor şi al umanităţii.

Sursa foto: unccd.int 

Potrivit ONU, în toate părţile lumii, femeile se confruntă cu bariere semnificative în asigurarea drepturilor funciare, limitându-le capacitatea de a se îmbogăţi şi de a prospera.

În multe regiuni, acestea rămân supuse unor legi şi practici discriminatorii care le împiedică dreptul de a moşteni şi accesul la servicii şi resurse. Iar când pământul este degradat şi apa este rară, femeile sunt adesea cele mai grav afectate.

Tema Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei din 2022, "Rising up from drought together", sublinia necesitatea unei acţiuni timpurii pentru a evita consecinţele dezastruoase pentru umanitate şi ecosistemele planetare.

Deşertificarea este un fenomen care se numără printre cele mai mari provocări de mediu ale vremurilor noastre, menţionează ONU.

Deşi deşertificarea poate include invadarea dunelor de nisip pe uscat, nu se referă la avansarea deşerturilor. Mai degrabă, este vorba despre degradarea persistentă a ecosistemelor uscate din cauza schimbărilor climatice şi în principal a activităţilor umane: agricultura nedurabilă care epuizează nutrienţii din sol, minerit, păşunatul excesiv (animalele mănâncă ierburile şi erodează solul vegetal cu copitele) şi defrişarea terenurilor, când copacii şi tufişurile sunt tăiate pentru lemn de foc şi cherestea sau când acestea sunt curăţate pentru cultivare.

Eroziunea vântului şi a apei agravează daunele, ducând pământul vegetal şi lăsând în urmă un amestec extrem de infertil de praf şi nisip. Combinaţia acestor factori este cea care transformă pământul degradat în deşert.

* Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD) la 17 iunie 1994.

UNCCD abordează în special zonele sub-umede aride, semiaride şi uscate, cunoscute sub numele de zonele uscate, unde se găsesc unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme. Potrivit ONU, cele 197 de părţi ale UNCCD (169 afectate de deşertificare) lucrează împreună pentru a menţine şi a restabili productivitatea pământului şi a solului şi pentru a atenua efectele secetei în aceste zone.

Din 2017, UNCCD şi partenerii săi au sprijinit aproximativ 70 de ţări predispuse la secetă să dezvolte planuri naţionale de acţiune pentru reducerea dezastrelor provocate de secetă. AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)