Hundertwasserhaus este un bloc rezidenţial din Viena, de pe strada Kegelgasse 36-38, construit de artistul austriac Friedensreich Hundertwasser (1928-2000), al cărui stil arhitectural original aminteşte de Gaudi.

Într-o scrisoare din 30 noiembrie 1977 adresată primarului Vienei, Leopold Gratz, cancelarul federal de la acea vreme, Bruno Kreisky, a sugerat ca lui Hundertwasser să i se ofere posibilitatea să-şi pună în practică un plan arhitectural, care presupunea construirea unui proiect de locuinţe. Ulterior, într-o scrisoare datată 15 decembrie 1977, Leopold Gratz l-a invitat pe Hundertwasser să proiecteze un bloc de apartamente conform viziunii sale, cu o arhitectură mai umană, în armonie cu natura, aminteşte site-ul https://hundertwasser.com/. Hundertwasser a proiectat o clădire rezidenţială cu terase deschise spre stradă şi un turn înalt, în contrast cu terasa de la cel mai jos nivel.

Proiectul a fost încredinţat arhitectului Peter Pelikan din cadrul unui departament de urbanism, după ce arhitectul desemnat de municipalitatea din Viena, Josef Krawina, nu a fost dispus să deseneze planuri detaliate, în special pentru faţade, după modelul lui Hundertwasser.

Casa Hundertwasser (Hundertwasserhaus) a fost realizată în perioada 1983-1985, în timpul primarului Helmut Zilk. Piatra de temelie a fost pusă pe 16 august 1983, iar pe 17 februarie 1986, casa a fost prezentată locuitorilor săi. Friedensreich Hundertwasser a fost prezent pe şantier în fiecare zi timp de un an.

Hundertwasserhaus este o clădire din cărămidă, cu apartamente ce au planuri diferite. Unele apartamente au un etaj, altele două etaje. Multe apartamente au balcoane proeminente sau pergole şi logii.

S-au folosit 900 de tone de pământ pentru plantarea de copaci în 14 spaţii verzi mari şi în jardiniere. Unele dintre terase sunt accesibile publicului, altele aparţin locuinţelor private, iar altele sunt rezervate vegetaţiei spontane. Zonele cu iarbă şi copaci ale imobilului depăşesc amprenta la sol a clădirii. Ceea ce a fost luat din natură prin construcţia clădirii a fost restituit pe acoperişuri şi terase. Pardoseala vie, denivelată, în zonele publice ale clădirii simbolizează o redescoperire a demnităţii umane, care a fost luată oamenilor prin dezvoltarea urbană cu suprafeţe plane, mai arată sursa citată. Mozaicurile de pe pereţi, de pe casa scărilor şi de pe coridoare au fost realizate în ton cu gresia din bucătării şi din băi, care au fost aşezată neregulat pentru a evita forma de grilă.

Hundertwasser a dovedit prin această construcţie că o arhitectură mai umană şi în armonie cu natura este posibilă într-un interval obişnuit de construcţie, în limitele bugetului financiar al unui proiect public şi în cadrul legal de construcţie fără autorizaţii speciale, arată sursa citată. Punctele centrale ale acestui proiect au fost "dreptul la fereastră" şi "obligaţia copacului", evidenţiază https://www.stadt-wien.at/. Prin "dreptul la fereastră", viitorilor locatari li s-a permis să preia designul creativ al propriei zone alocate, care se vede clar pe pereţii exteriori ai apartamentelor, în special în jurul ferestrelor. Astfel, a fost creată o faţadă exterioară diversă, colorată şi unică. Plantele căţărătoare, care reprezintă simbolic legătura dintre casa ecologică şi natură, au fost lăsate să crească şi în exterior. Creatorii au subliniat importanţa restabilirii dialogului cu natura, în contrast evident cu "uniformitatea sterilă a clădirilor din jur", potrivit artistului Hundertwasser.

Opera lui Friedensreich Hundertwasser, pictor, arhitect, activist ecologist şi filosof, a reprezentat una dintre cele mai importante contribuţii în istoria artei modernismului postbelic. Ca membru important al avangardei internaţionale din Paris, în anii '50, Hundertwasser şi-a dezvoltat un limbaj vizual unic.

Promisiunea lui Hundertwasser pentru o arhitectură mai umană, în armonie cu natura, şi angajamentul său ecologic vizionar s-au dezvoltat din credinţa sa în puterea naturii şi creativitatea individuală, arată https://hundertwasser.com/. Din anii '80 a realizat proiecte de arhitectură ce au ca puncte de referinţă "dreptul la fereastră" şi "chiriaşii copacilor", podeaua denivelată, păduri pe acoperiş şi vegetaţie spontană. Clădirile sale reprezintă o mărturie a angajamentului său faţă de diversitate în loc de monotonie, pentru romantism, iregularităţi organice, vegetaţia spontană şi pentru traiul în armonie cu natura.

De la construirea sa, Hundertwasserhaus a fost vizitată de milioane de oameni. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.hundertwasser-haus.info