Ortodoxe
Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinţiţi Mc. Eladie şi Terapont, episcopul Sardiei; Sf. Mărt. Ioan Rusul 

Greco-catolice
Sf. m. Eladie; Sf. Iuliu Veteranul

Romano-catolice
Sf. Augustin din Canterbury, ep.


Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 27 mai.

Sfântul Iuliu a fost omorât în vremea persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de împăratul roman Diocleţian (285-305), care a dispus, între altele, să fie îndepărtaţi din armată toţi soldaţii creştini.

A făcut parte din legiunea romană din cetatea Durostorum, oraş din provincia Moesia Inferior (astăzi Silistra). Sfântul Iuliu Veteranul a fost condamnat la moarte prin tăierea capului, după ce a refuzat să aducă jertfă zeilor. A primit moarte martirică, în Durostorum, în 27 mai 298.

* Sfântul Terapont a fost arhiereu al Bisericii Sardelor.

"Prin învăţătura sa, el a întors pe mulţi păgâni la Hristos de la rătăcirea închinării de idoli, luminându-i cu Sfântul Botez. Apoi, fiind prins de Iulian stăpânitorul, l-a ferecat în obezi, l-a închis în temniţă şi l-a muncit multă vreme cu foamea şi cu setea; apoi, scoţându-l, l-a chinuit cu multe munci. (...) După aceasta, l-a adus în stăpânirea Traciei, la o cetate din Lidia, aproape de râul Ermia, care adapă Lidia, în episcopia Sataliei, cea din Mitropolia Sardiei. Acolo, după multe feluri de munci, a fost înjunghiat pentru Hristos; şi astfel a luat cununa cea nestricăcioasă". (Vieţile Sfinţilor)

* Sfântul Ioan Rusul s-a născut într-un sat din Rusia, la sfârşitul veacului al XVII-lea. Anul cel mai probabil al naşterii sale este 1690, şi aceasta deoarece sfântul a participat ca soldat la războiul pe care Petru cel Mare l-a întreprins împotriva turcilor în 1711.

Luat prizonier de tătari în luptele pentru dezrobirea Azovului, Sfântul Ioan a fost vândut unui ofiţer superior turc, care era eparh în Procopie, Asia Mică, aproape de Cezareea Capadociei. Întorcându-se în ţinutul său, aga l-a luat cu sine şi pe Ioan. A fost chinuit pentru a renunţa la credinţă, dar tânărul Ioan nu s-a plecat asupritorilor.

Rânduit să îngrijească de vite, fericitul Ioan îşi întindea într-un colţ al staulului trupul obosit, mulţumind lui Dumnezeu că l-a învrednicit a se face următor al smereniei lui Hristos, Cel ce a primit a Se naşte într-o iesle săracă, lângă Bethleem.

Cu timpul, stăpânul său a început să-l îndrăgească, ajutând la aceasta şi smerenia şi blândeţea lui Ioan. Câteodată, noaptea, mergea pe ascuns la o biserică a Sfântului Gheorghe, ce era zidită într-o râpă, nu departe de casa stăpânului său, şi făcea priveghere, stând în picioare în pridvorul bisericii. Tot aici mergea în fiecare sâmbătă şi se împărtăşea cu Preacuratele Taine.

După puţini ani, pe care i-a trăit în post şi în rugăciune, apropiindu-se sfârşitul vieţii sale pământeşti, fericitul s-a îmbolnăvit şi a cerut să fie culcat pe paie în staulul pe care îl sfinţise cu rugăciunile sale şi cu reaua pătimire îndurată pentru numele şi dragostea lui Hristos. Şi-a dat sfântul său suflet în mâinile Domnului pe care atât de mult îl iubise în ziua de 27 mai 1730.

Sfintele sale moaşte au fost descoperite după trei ani de la moartea sa, când Sfântul Ioan s-a arătat în vis preotului din sat.

În prezent, sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Rusul se află în localitatea Procopie din insula grecească Evvia. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; www.crestinortodox.ro; https://doxologia.ro). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)