Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iaşi este precursoarea primei grădini botanice universitare româneşti, înfiinţată în 1856, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fătu (1816-1886). Grădina Botanică din Iaşi este cea mai mare din ţară, unică prin numărul mare de specii vegetale şi prin măsurile speciale de conservare aplicate, potrivit site-ului oficial al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, https://www.uaic.ro/.

Grădina înfiinţată de Atanasie Fătu era amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii, în apropiere de Râpa Galbenă. După moartea sa, în 1886, terenul a fost vândut de urmaşii săi şi tot materialul botanic s-a pierdut. Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a înfiinţat, în 1873, o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăţi, astăzi Muzeul de Istorie Naturală. În 1870, conducerea Universităţii din Iaşi a pus problema înfiinţării unei grădini botanice proprii pe terenul din spatele vechii clădiri a Universităţii, unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină şi Farmacie. S-au făcut unele plantări, dar abia în 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai amplă a grădinii, conform https://botanica.uaic.ro/.

În 1900, la insistenţele repetate ale profesorului Al. Popovici, Universitatea cere să-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru înfiinţarea unei noi grădini botanice. Demersurile au rămas fără un răspuns concret. În 1921, acelaşi profesor a reuşit să înfiinţeze o nouă grădină botanică pe terenul din spatele noii clădiri a Universităţii, cu suprafaţa de cca. un hectar, pe care s-a construit un mic complex de sere pentru plantele tropicale. Grădina a servit învăţământului botanic ieşean timp de peste 40 ani, până în 1963-1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului, pe Str. Dumbrava Roşie. A fost elaborat un studiu tehnico-economic şi s-a demarat procesul de preluare al terenurilor, organizarea reţelei de drumuri şi alei, plantaţiile, construcţia şi popularea serelor.

Amenajarea grădinii botanice pe Dealul Copou a fost continuată şi dezvoltată permanent. În prezent, colecţiile Grădinii Botanice reunesc 9.876 de taxoni (n.r. - unitate sistematică folosită în clasificarea regnului vegetal şi animal) vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, fiind cultivaţi în condiţii protejate şi în exterior. Pe actualul amplasament, ce ocupă o suprafaţă de 89,55 de hectare, au fost organizate 10 secţii: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora şi Vegetaţia României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală şi Rosarium, potrivit https://www.uaic.ro/.

Secţia Sistematică (4,5 ha) prezintă clasificarea filogenetică a regnului vegetal. În cadrul acestei secţii s-au amenajat un bazin pentru plante de apă, câteva stâncării, o turbărie, un auditorium şi s-au plantat, până în prezent, 761 taxoni. Secţia Fitogeografică (12,41 ha) - 851 taxoni, cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente şi zone biogeografice.

Complexul de Sere (2.600 taxoni) este o secţie destinată cultivării plantelor tropicale, subtropicale şi mediteraneene, cele 20 corpuri de sere având o suprafaţă totală de 5.500 metri pătraţi. Secţia Flora şi Vegetaţia României (23 ha) - 712 taxoni, grupează fitotaxonii din ţara noastră pe provincii istorice. În acelaşi timp, ţinându-se cont de relieful terenului, fitocenozele sunt incluse în zonalitatea şi etajarea vegetaţiei. Secţia Silvostepa Moldovei (14 ha) - 340 taxoni, urmăreşte conservarea in situ şi ex situ a principalelor tipuri de ecosisteme din silvostepa Moldovei.

Secţia Biologică (5,27 ha) - 1.278 taxoni, prezintă unele aspecte ale organizării şi evoluţiei plantelor, adaptările la mediul de viaţă, precum şi influenţa omului în procesul de ameliorare. Secţia Plante Utile (1,5 ha) - 621 taxoni, grupează resurse vegetale care provin din flora spontană sau introduse în cultură în scop alimentar sau medicinal.

Secţia Dendrarium (17,9 ha) - 202 taxoni, reuneşte specii de plante lemnoase indigene şi exotice grupate din punct de vedere ecologic, sistematic şi peisagistic. Secţia Ornamentală (4,5 ha) - 1.436 taxoni, grupează specii şi soiuri de plante ornamentale cultivate sau care provin din flora spontană. În acest spaţiu s-a organizat şi o subsecţie pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere.

Secţia Rosarium (1,7 ha) reuneşte aproximativ 800 de specii, soiuri şi hibrizi de trandafiri, repartizate în grupe horticole după habitus, dimensiunea plantelor şi culoarea florilor. În spaţiile periferice sunt amplasate speciile sălbatice genitoare, distribuite după originea lor biogeografică.

În cadrul Grădinii Botanice din Iaşi, funcţionează, începând din 2008, Laboratorul pentru micropropagare şi prezervare a germoplasmei, destinat biotehnologiilor moderne de conservare a unor specii de plante cu valoare horticolă sau ecologică/sozologică deosebită.

Grădina Botanică include un herbar (cu peste 47.708 coli), o bibliotecă (cărţi: 16.601 bucăţi şi 6.029 bucăţi reviste) şi un muzeu cu eşantioane de fructe, seminţe şi mostre care provin de la diferite esenţe lemnoase indigene sau exotice.

În lunile februarie-august sunt prezentate colecţii cu azalee, camelii, orhidee, crotoni, cactuşi, bonsai, lalele, zambile, narcise, bujori, irişi, trandafiri şi dalii, iar în lunile septembrie-noiembrie, începând cu anul 1976 sunt expuse, sub genericul Flori de toamnă, crizanteme, fructe, seminţe, varză, sfeclă, ardei şi dovleci decorativi, care atrag anual peste 290.000 vizitatori, din ţară şi din străinătate.

Grădina Botanică colaborează cu peste 600 de instituţii din ţară şi din străinătate. Este membru fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din România (din 2000), membru în International Plant Exchange Network (2009) şi Botanical Gardens of Coimbra Group Universities (2011). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.uaic.ro