Mare mitropolit al Moldovei, distins cărturar şi om de artă, Anastasie Crimca s-a născut în Suceava pe la jumătatea secolului al XVI-lea. A primit din botez numele de Ilie, fiind fiul unui bogat negustor Ioan Crimca şi al cneaghinei Cristina, de unde se bănuie, că prin mama sa, s-ar fi înrudit cu binecunoscuţii boieri Stroici, face cunoscut Mănăstirea Dragomirna pe site-ul său: http://manastireadragomirna.ro.

Tânărul Ilie Crimca a fost luat sub supravegherea boierului cărturar Luca Stroici, cunoscător a mai multor limbi, şi sub îndrumarea acestuia începe să pătrundă tainele cărţilor.

"În tinereţile sale, fiind ostaş în armata Moldovei, se spune despre dânsul că făcea adevărate vitejii în luptele cu cazacii, care prădau adesea satele şi mănăstirile. Că, întărindu-se cu crucea lui Hristos şi fiind îndemânatic şi plin de curaj, biruia cu multă uşurinţă pe năvălitori. Pentru toate acestea a fost răsplătit de domnul Moldovei cu o mare întindere de pământ, unde mai târziu a zidit frumoasa Mănăstire Dragomirna". ("Patericul Românesc", arhimandrit Ioanichie Bălan)

În timpul domniei lui Petru Şchiopul (1582-1591), a fost diac (scriitor) de cancelarie şi ostaş. Apoi, renunţând la cele pământeşti, a intrat în obştea Mănăstirii Putna, călugărindu-se cu numele de Anastasie. După puţină vreme a ajuns egumen la Mănăstirea Galata din Iaşi. După intrarea voievodului Mihai Viteazul în Moldova, în scaunul de episcop de Rădăuţi a fost numit Anastasie Crimca, cu acest prilej, în 19 iunie 1600, îi depune făgăduinţă de credinţă noului Domn. În acelaşi an, Anastasie Crimca s-a retras la Dragomirna, unde a zidit o mică biserică de piatră şi a întemeiat schit de călugări.

Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609. Este cea mai inaltă mănăstire, înălţimea totală fiind de 42 de metri.

Foto: (c)  BOGDAN BARBULESCU/ AGERPRES FOTO 

În anul 1606 a fost ales episcop la Roman, iar în decembrie 1607 a fost ales mitropolit al Moldovei şi Sucevei, până în anul 1617, când s-a retras din scaun la Mănăstirea Dragomirna.

Între anii 1619-1629 păstoreşte din nou Biserica Moldovei. Apoi, s-a retras la ctitoria sa, unde a trecut la cele veşnice, la 19 ianuarie, 1631. Osemintele sale se odihnesc în pronaosul bisericii din Mănăstirea Dragomirna.

Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609. Este cea mai inaltă mănăstire, înălţimea totală fiind de 42 de metri.

Foto: (c)  BOGDAN BARBULESCU/ AGERPRES FOTO  

Mitropolitul Anastasie Crimca, păstorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani, a avut ca cea dintâi grija întărirea vieţii duhovniceşti prin mănăstiri şi sate şi zidirea de noi biserici. În toate marile mănăstiri a rânduit egumeni din cei mai aleşi, sporiţi în fapte bune şi cunoscători de limbi străine. Cel mai vestit dintre toţi a fost egumenul Mănăstirii Secu, arhimandritul Varlaam. Prin oraşe şi sate a hirotonit preoţi ştiutori de carte, în stare să conducă poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. Astfel, sub lunga păstorie a mitropolitului Anastasie, mănăstirile şi schiturile din Moldova au trăit o epocă de aleasă înflorire duhovnicească.

De asemenea, în sihăstriile retrase din Carpaţi s-a înmulţit numărul sihaştrilor, din care unii erau cinstiţi de popor, încă din viaţă, ca sfinţi şi făcători de minuni.

"În anul 1609, mitropolitul Anastasie înalţă, spre slava Preasfintei Treimi şi cinstea neamului, frumoasa Mănăstire Dragomirna, cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt. Este, cu adevărat, cel mai măreţ altar de rugăciune şi de mângâiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pământul românesc. În această mănăstire a rânduit mitropolitul egumeni buni şi călugări cu viaţă de obşte, unde niciodată n-a încetat dumnezeiasca Liturghie". ("Patericul Românesc")

Mitropolitul Anastasie s-a îngrijit şi de alinarea bolilor şi suferinţelor trupeşti. Astfel, în anul 1610 a înfiinţat o bolniţă la Mănăstirea Dragomirna, unde se îngrijeau, atât călugări, cât şi mireni. Iar în anul 1619 a înfiinţat un adevărat spital în oraşul Suceava, unde se vindecau numeroşi suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din ţara noastră. (surse: "Patericul Românesc", arhimandrit Ioanichie Bălan; Ediţia a VI-a, revăzută şi îngrijită de arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011; http://manastireadragomirna.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: manastireadragomirna.ro