Ziua mondială a laptelui este marcată, în fiecare an, la 1 iunie, cu scopul de a capta atenţia publicului asupra problemelor şi activităţilor legate de producţia de lactate.

Această zi a fost instituită în 2001 de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO - "Food and Agriculture Organization"), pentru a recunoaşte importanţa laptelui ca aliment global şi pentru a sărbători sectorul lactatelor, conform www.worldmilkday.org. De atunci, în fiecare an, beneficiile laptelui şi ale produselor lactate au fost promovate în mod activ în întreaga lume, inclusiv modul în care produsele lactate sprijină mijloacele de trai a unui miliard de oameni. Acest eveniment anual s-a extins în peste 40 de ţări şi continuă să crească, apreciază FAO.

În 2023, Ziua Mondială a Laptelui se va concentra pe prezentarea modului în care produsele lactate îşi reduc amprenta asupra mediului, oferind, în acelaşi timp, alimente nutritive şi mijloace de trai.

Data de 1 iunie a fost aleasă pentru că un mare număr de ţări sărbătoreau o zi naţională a laptelui în jurul acestei date. Iniţial, fusese propusă o zi de la sfârşitul lunii mai, dar, unele ţări au obiectat că aveau prea multe sărbători în acea lună. Deşi cele mai multe ţări sărbătoresc Ziua mondială a laptelui pe 1 iunie, altele au ales să instituie câte o săptămână pentru celebrări, înainte sau după data de 1 iunie, notează site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie, www.fao.org.

Organizatorii evenimentelor legate de Ziua mondială a laptelui sunt încurajaţi să găzduiască numeroase campanii de socializare sau alte evenimente în care să fie prezentate beneficiile produselor lactate în ceea ce priveşte sănătatea şi nutriţia, accesibilitatea la produsele de acest gen, precum şi pasiunea şi angajamentul industriei lacto-alimentare. De Ziua mondială a laptelui, pot organiza şi/sau găzdui evenimente: grupuri comunitare, cluburi sportive, producători de lactate, fermieri, cooperative, asociaţii, organizaţii de sănătate şi nutriţie, comercianţi, cercetători, furnizori din industria laptelui, societăţi agricole, şcoli şi universităţi etc.

Domesticirea vitelor a apărut, în civilizaţia indiană, cu 2.000 de ani înainte de Hristos. Primele dovezi ale procesării laptelui în brânză au apărut în Mesopotamia şi India (1400 î.Hr.), iar primele brânzeturi presate au apărut cu 100 de ani înainte de Hristos, potrivit site-ului Federaţiei Internaţionale a Laptelui, www.fil-idf.org.

În anul 500 d.Hr., au apărut primele ferme de vite în Europa, iar în 1525 vitele au fost aduse pe continentul american, la Vera Cruz (Mexic). În 1791 a fost inventată brânza Camembert, în 1862 Louis Pasteur a realizat primele teste ale procesului care-i poartă numele, pasteurizarea, iar în 1884 Hervey D. Thatcher a inventat sticla de lapte. Laptele a fost sterilizat pentru prima dată în 1889, în 1895 au apărut primele maşinării de pasteurizare, în 1950 au apărut ambalajele din carton pentru lapte, iar în 1967, primul proces de ultrafiltrare a laptelui. În 2007, un japonez a creat prima bere provenită din lapte, mai notează sursa citată.

Conform statisticilor Federaţiei Internaţionale a Laptelui, un om consumă, anual, în jur de 117 kg de produse lactate, iar consumul este în creştere. Potrivit FAO, consumul pe cap de locuitor de lapte şi produse lactate este mai mare în ţările dezvoltate, dar decalajul faţă de multe ţări în curs de dezvoltare se micşorează. Cererea de lapte şi produse lactate în ţările în curs de dezvoltare este în creştere odată cu mărirea veniturilor, creşterea populaţiei, urbanizarea şi schimbările produse în diete şi alimentaţie. Aceasta tendinţă este pronunţată în Asia de Est şi de Sud-Est, în special în ţările foarte populate precum China, Indonezia şi Vietnam. Peste şase miliarde de oameni din întreaga lume consumă lapte şi produse lactate; majoritatea acestor oameni trăiesc în ţări în curs de dezvoltare.

În ultimele trei decenii, producţia mondială de lapte a crescut cu peste 59%, de la 530 de milioane de tone în 1988 la 843 de milioane de tone în 2018. India este cel mai mare producător de lapte din lume, cu 22% din producţia globală, urmată de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan şi Brazilia. Ţările cu cele mai mari surplus de lapte sunt Noua Zeelandă, SUA, Germania, Franţa, Australia şi Irlanda. Ţările cu cele mai mari deficite de lapte sunt China, Italia, Federaţia Rusă, Mexic, Algeria şi Indonezia.

Un studiu realizat de International Milk Genomics Consortium, citat de https://worldpopulationreview.com, a constatat că, în întreaga lume, adulţii mai tineri beau mai puţin lapte decât adulţii în vârstă, ceea ce indică faptul că adulţii în vârstă sunt atenţi la sfaturile medicale cu privire la combaterea osteoporozei sau că există o schimbare a obiceiurilor între generaţii. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Global Dairy Platform/Facebook