CETĂŢI: Curtea Domnească din Târgovişte
Curtea Domnească face parte din complexul muzeal situat pe Calea Domnească nr. 181 din Târgovişte. Reşedinţă domnească şi capitală în perioada 1396-1714, oraşul Târgovişte a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti, notează site-ul primăriei localităţii - http://www.pmtgv.ro/.
Prima menţiune documentară internă a Curţii Domneşti din Târgovişte datează din anul 1403, când Mihai I, fiul şi asociatul la tron al lui Mircea cel Bătrân, menţionează cerinţele casei sale din Târgovişte într-un privilegiu comercial, formulă care se repetă şi în 1409. O altă menţiune importantă a oraşului este în legătură directă cu cruciada de la Nicopole, când, în anul 1396, un tânăr scutier la vremea aceea, bavarezul Johann Schiltberger, ajuns prizonier al otomanilor după celebra bătălie, va menţiona că a trecut în drumul său spre teatrul de război balcanic şi prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte (Agrich und Türkoich), conform site-ului https://targovistecity.ro/.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Prima construcţie din piatră din Curtea Domnească este aceea înălţată de Mircea cel Bătrân la sfârşitul secolului al XIV-lea, din care se mai păstrează doar laturile beciului din bolovani de râu, cu dimensiunile de 15 x 6 metri, şi o încăpere scundă pe latura scurtă. Iniţial, această clădire era protejată de un gard dublu din stâlpi de lemn. A doua casă domnească a fost construită în secolul al XV-lea, fiind amplasată foarte aproape de una dintre laturile zidului din incintă. Ridicată pe un plan dreptunghiular, care în exterior măsura 32x29 metri, din ziduri groase de circa 2 metri, casa avea pivniţa pe întreaga suprafaţă, cu patru nave paralele, peste care se ridica parterul în care exista o sală mare (dimensiuni de circa 6 x 12 metri).
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
A treia casă domnească, construită în secolul al XVI-lea de voievodul Petru Cercel, a fost gândită după principiul palatelor din Europa - un "palat mic, dar frumos şi măreţ" - fiind situată lângă latura de sud a primei case domneşti, dar complet separată de aceasta. Clădirea era compusă din pivniţe, parter şi etaj. Pivniţele păstrate până în prezent sub aspectul iniţial, sunt amplasate în axul clădirii, având planul în forma unui pătrat cu latura de 12 metri, împărţit în patru compartimente egale, dispuse în jurul unui pilon masiv. Intrarea se făcea, iniţial, printr-o încăpere boltită scundă, subterană, cu o lungime de 25 metri, amplasată pe latura de vest. Parterul adăpostea cancelariile domneşti şi era alcătuit din 10 încăperi, dintre care una mai mare era dispusă transversal la extremitatea sudică. Etajul cuprindea apartamentele de locuit ale voievodului şi ale familiei sale şi era complet separat de parter, fiind accesibil numai din exterior print-o scară aflată pe faţada de vest, iar printr-un coridor se făcea legătura directă cu Biserica Mare, precizează site-ul https://muzee-dambovitene.ro/.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, au avut loc ample lucrări la Curtea Domnească, fiind refăcută vechea reşedinţă domnească, dărâmată în anul 1659 de Gheorghe Ghica (1659-1660), din ordinul Porţii Otomane. În perioada 1692-1695, s-a încheiat refacerea caselor domneşti, unindu-se cele două corpuri principale de clădiri. De asemenea, s-au efectuat intervenţii la faţadele palatului şi la beciuri, s-a separat curtea princiară de cea administrativă, s-au refăcut grădinile exterioare, a fost pictată în frescă Biserica Mare.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1968.
Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES
În anul 1702 s-au construit şi alte clădiri: un "slomn", o casă a surlarilor (trâmbiţaşii care însoţeau alaiurile domneşti), precum şi alta pentru iazagiu (secretarul de limbă turcă al domnitorului) şi doctor, toate aflate în cuprinsul Curţii Domneşti. Au fost refăcute încăperile corpului de gardă, alăturate turnului-clopotniţă, s-au adus de la Constantinopol covoare şi perdele, iar din Veneţia - oglinzi şi mobilier, menţionează site-ul https://curti-brancovenesti.patrimoniu.ro/.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1968.
Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES
Refăcută "în stil brâncovenesc", vechea construcţie din secolul al XIV-lea a primit un etaj parţial, dispus numai deasupra încăperilor de pe latura de sud, adăugat pentru a uni cele două corpuri de clădiri construite în epoci diferite (secolele XIV-XVI) printr-o boltă de racordare, creându-se astfel un coridor median care unea la nivelul etajului, cele două încăperi mai vechi. Încăperile au fost complet schimbate, căpătând aspectul caracteristic decorului palatelor brâncoveneşti. S-au refăcut ziduri, bolţi şi pardoseli din cărămidă, iar încăperile au fost decorate cu stucaturi şi picturi. Foişorul brâncovenesc, situat la 50 metri Est de incinta Curţii Domneşti, în lunca Ialomiţei, constituia piesa principală a grădinilor domneşti (astăzi Parcul Chindia). Ca plan prezenta spre Vest o încăpere în forma literei "T", iar spre Est o încăpere pătrată şi un mic hol. Pe exterior, foişorul era mărginit de coloane din piatră sculptate (păstrate în colecţia Lapidarium a Complexului Muzeal Curtea Domnească - Târgovişte), mai arată site-ul https://curti-brancovenesti.patrimoniu.ro/.
Curtea Domnească din Târgovişte, 1994.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
Curtea Domnească a fost concepută ca un complex de edificii care să servească atât domniei ca instituţie şi nevoilor sale, cât şi familiei domnitorului aflat pe tron şi anturajului său (curtenii şi slujitorii curţii, corpul de gardă etc.), precizează site-ul https://targovistecity.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Florin Vlădescu, Elena Bălan; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 octombrie - Ziua europeană a resuscitării
Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, cu scopul educării populației în ceea ce privește importanța acordării primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardio-respirator, în vederea reducerii numărului de decese înregistrate din această cauză. Inițiativă a Consiliului European de Resuscitare (ERC), această zi a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Longhin Sutașul Greco-catolice Sf. Longin, sutașul; Sf. Margareta Maria Alacoque Romano-catolice Ss. Margareta M. Alacoque, călug.; Hedviga, călug.; Longin, m. Sfântul Mucenic Longhin Sutașul este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 octombrie
Este a 289-a zi a anului 2026. Au mai rămas 76 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 32 m și apune la 18 h 30 m. Luna răsare la 13 h 36 m și apune la 21 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Lista miniștrilor și programul de guvernare, depuse la parlament (calendarul formării guvernului)
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus, la parlament, în seara zilei de 15 octombrie, lista cu membrii guvernului și programul de guvernare. Lista este formată din 17 miniștri, dintre care doi sunt miniștri delegați. 11 miniștri sunt propuși de PSD și 6 miniștri sunt independenți: * Prim-ministru - Luca Niculescu;
15 octombrie - Ziua națională a comerțului electronic
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua națională a comerțului electronic, instituită prin Legea 144/2020, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența acestui tip de comerț. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, la 5 mai 2020, și Camera Deputaților, ca for decizional, la 30 iunie 2020, au adoptat propunerea le
15 octombrie - Ziua Părinților de Îngeri
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua Părinților de Îngeri, o zi în care sunt comemorați copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit https://www.cdep.ro/. Un proiect de le
Cea de-a XIV-a ediție a Dracula Film Festival (15-18 octombrie)
În intervalul 15-18 octombrie 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Dracula Film Festival, la Cinema Astra din Brașov, potrivit draculafilm.ro. Evenimentul este dedicat în exclusivitate producțiilor cinematografice horror, SF, thriller, fantasy și supranaturale. În program sunt inclu
Consiliul European de toamnă din 15-16 octombrie 2026
Consiliul European de toamnă se reunește în zilele de 15 și 16 octombrie, la Bruxelles, pentru a lua în discuție competitivitatea, Ucraina, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE etc. Bugetul pe termen lung al UE se va afla în centrul dezbaterilor, mai ales în condițiile propunerii recente a președinției irlandeze a Uniunii de a re
15 octombrie - Ziua internațională a femeilor din mediul rural (ONU)
La 15 octombrie este sărbătorită, sub auspiciile Națiunilor Unite, Ziua internațională a femeilor din mediul rural pentru a aduce în atenția publică rolul femeilor din comunitățile rurale în asigurarea bunăstării familiilor lor, a dezvoltării economiei rurale, dar și a comunității rurale în ansamblul său, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 octombrie
Ortodoxe Sf. Magdalena de la Mălainița; Sf. Sfințit Mc. Lucian, preotul din Antiohia Greco-catolice Sf. pr. m. Lucian din Antiohia; Sf. Tereza de Avila Romano-catolice Sf. Tereza din Avila, fc. înv. Sfânta Magdalena (Măndălina) s-a născut &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 octombrie
Este a 288-a zi a anului 2026. Au mai rămas 77 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 30 m și apune la 18 h 33 m. Luna răsare la 12 h 43 m și apune la 20 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 175 de ani de la înființarea agenției de presă Reuters (14 octombrie)
Agenția de presă Reuters este o agenție internațională de știri care, după fuziunea din 2008 cu Thomson Corporation, poartă denumirea de Thomson Reuters. Gigantul media, fondat în 1851 la Londra (14 octombrie), de către un emigrant german, fost funcționar bancar, Paul Julius Reuter, transmite în prezent știri în 12 limbi, conform
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a cărții pentru copii 'Winnie-the-Pooh', de A.A. Milne (14 octombrie 1926)
Scriitorul britanic A.A. Milne (1882-1956) își construia o carieră de eseist, dramaturg și umorist pentru revista 'Punch'. Scrisese chiar și un roman polițist, 'The Red House Mystery' (care, întâmplător, avea să rămână singura sa lucrare din acest gen), notează https://www.baum
PERSONALITATEA ZILEI: Lia Manțoc, scenografă
Lia Manțoc, scenografă și designer de costume, s-a născut la 14 octombrie 1951, la Caracal. A debutat cu spectacolul 'Cum vă place' de William Shakespeare, regia Beate Fredanov și Lurențiu Azimioară, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București (1975). La acest prim spectacol, scenografia era împ
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (14 octombrie)
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de sute de ani moaștele ei se găsesc la Iași, unde se desfășoară un mare pelerinaj în această perioadă. * * * Anul acesta, în dimineața