Comisia Europeană a publicat al doilea raport privind Schengen în care menţionează că are în vedere desfăşurarea unui "proces de consultare formală" asupra controalelor la frontierele interne pe care unele dintre statele membre ale Schengen le menţin în interiorul acestui spaţiu de liberă circulaţie. Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra datei desfăşurării alegerilor din 2024 pentru Parlamentul European, respectiv între 6 şi 9 iunie. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat necesitatea menţinerii unei cooperări "stabile şi constructive" cu China şi a salutat progresele întâlnirii între lideri ai Armeniei şi Azerbaidjanului pentru găsirea unei soluţii în disputa dintre aceste state. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în perioada 15-19 mai 2023.


Comisia Europeană
La 16 mai 2023, executivul comunitar a publicat al doilea raport privind Schengen în care menţionează că are în vedere desfăşurarea unui "proces de consultare formală" asupra controalelor la frontierele interne pe care unele dintre statele membre ale Schengen le menţin în interiorul acestui spaţiu de liberă circulaţie şi ameninţă cu acţiuni împotriva acestora în lipsa "unui angajament de schimbare" a acestei politici, conform agenţiei EFE. Documentul analizează situaţia spaţiului de liberă circulaţie în ultimul an, prezintă bunele practici, precum şi "provocările" nerezolvate şi domeniile de acţiune pe care Bruxelles-ul le consideră prioritare. Printre priorităţi se numără "eliminarea progresivă a controalelor pe termen lung la frontierele interne" şi înlocuirea lor cu "măsuri alternative de cooperare poliţienească". Comisia Europeană reaminteşte că reintroducerea controalelor în interiorul frontierelor Schengen "trebuie să fie excepţională, limitată în timp şi o măsură de ultimă instanţă". Din cauza migranţilor ilegali, şase state membre ale UE practică în prezent astfel de controale, respectiv Franţa, Austria, Germania, Danemarca, Slovacia şi Suedia, plus Norvegia şi Islanda, ţări care nu fac parte din UE, dar sunt membre ale spaţiului Schengen. În plus, Comisia cere Consiliului să permită aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi să consolideze securitatea internă a acestui spaţiu de liberă circulaţie pentru a combate criminalitatea organizată şi traficul de droguri.


Consiliul Uniunii Europene
Guvernul de la Budapesta a anunţat, la 17 mai 2023, alături de mai multe delegaţii ale statelor membre la Bruxelles, că Ungaria refuză deblocarea unei noi tranşe de 500 de milioane de euro din Facilitatea europeană de pace pentru rambursarea armelor furnizate de UE Ucrainei, potrivit agenţiei AFP. Guvernul ungar a confirmat acest lucru, explicând că "nu este de acord ca Uniunea Europeană, care dispune de alte instrumente, să utilizeze Facilitatea europeană de susţinere a păcii exclusiv pentru Ucraina". "Nu ar mai rămâne suficiente resurse pentru a promova interesele UE în alte regiuni (de exemplu Balcani, Sahel, Africa de Nord)", potrivit guvernului ungar. Oficialii guvernului de la Budapesta şi-au menţinut obiecţia în cursul întâlnirilor organizate, la 16 şi 17 mai 2023, pentru a pregăti reuniunea miniştrilor afacerilor externe din UE din 22 mai de la Bruxelles, potrivit anunţului din 17 mai 2023 al mai multor delegaţii pe lângă Uniunea Europeană. Este nevoie de unanimitate pentru a aproba utilizarea fondurilor din Facilitatea europeană pentru pace, dotată iniţial cu 5,7 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 şi suplimentată cu 2 miliarde de euro în mai. Instrumentul este folosit pentru rambursarea către statele membre a 40% din valoarea armamentelor livrate Ucrainei şi a instruirii militarilor ucraineni. Facilitatea este alimentată prin contribuţii ale statelor membre.

La 17 mai 2023, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus suplimentarea cu 3,5 miliarde de euro a unui fond care este folosit pentru finanţarea asistenţei militare pentru Ucraina, conform AFP, care citează surse ale blocului comunitar. Potrivit acestora, Josep Borrell a cerut guvernelor din statele membre UE să furnizeze mai mulţi bani pentru Facilitatea europeană pentru pace (FEP), fond care a alocat deja asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de aproximativ 4,6 miliarde de euro. Conform unui înalt oficial al UE, Josep Borrell a decis să ceară mai mulţi bani deoarece fondul este pe cale să se epuizeze, iar Serviciul European de Acţiune Externă al UE doreşte să se asigure că are suficienţi bani pentru a finanţa asistenţă militară pentru alte ţări, precum şi pentru Ucraina. Fondul creat în 2021 a fost conceput ca o modalitate prin care UE poate ajuta ţările în curs de dezvoltare să cumpere echipamente militare. UE a decis însă rapid să îl folosească pentru a furniza arme Ucrainei după invazia rusă din februarie 2022. Fondul este separat de bugetul UE, care nu are voie să finanţeze operaţiuni militare.


Parlamentul European
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit desfăşurarea alegerilor din 2024 pentru Parlamentul European între 6 şi 9 iunie, potrivit anunţului publicat la 17 mai 2023 de preşedinţia suedeză a Consiliului UE, indică agenţiile AFP şi dpa. Acest acord politic urmează să fie validat oficial de Consiliul de miniştri europeni. Alegerea eurodeputaţilor, la fiecare cinci ani prin sufragiu universal în fiecare stat membru, asigură procesul de reînnoire a conducerii principalelor instituţii ale Uniunii Europene (Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European).


Consiliul European
La 15 mai 2023, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a concluzionat înregistrarea unor progrese ca urmare a desfăşurării discuţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan, la Bruxelles, adăugând necesitatea păstrării ritmului pentru obţinerea acordului de pace între cele două state, potrivit agenţiei AFP. Discuţiile dintre premierul armean, Nikol Pashinyan, şi preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, s-au desfăşurat cu prilejul celei de-a cincea întâlniri bilaterale pentru reglementarea disputei din Nagorno Karabah. Oficialul european a indicat că cei doi lideri au convenit să reia întâlnirile bilaterale privind delimitarea frontierei. S-au făcut "progrese clare" în deblocarea transportului,"în special în ceea ce priveşte redeschiderea legăturilor feroviare către şi prin" enclava azeră Nahicevan, situată între Armenia şi Iran, a spus el. Cei doi oficiali armean şi azer se vor întâlni pentru noi discuţii la 1 iunie 2023 la Chişinău, în marja summitului Comunităţii Politice Europene.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a menţionat, la 19 mai 2023, necesitatea menţinerii unei cooperări "stabile şi constructive" cu China, conform agenţiei Reuters. UE vrea "să reducă riscurile pentru a diminua dependenţele excesive şi să-şi diversifice (căile de aprovizionare) în lupta împotriva practicilor neloiale", a declarat Charles Michel în cadrul unei conferinţe de presă la Hiroshima, cu prilejul summitului G7. "Relaţiile stabile şi constructive cu China sunt în interesul nostru reciproc", a adăugat oficialul european. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)