Regizorul Lucian Pintilie, figură emblematică a teatrului şi cinematografiei româneşti timp de peste 50 de ani, s-a născut la 9 noiembrie 1933, în localitatea Tarutino din Basarabia interbelică, astăzi în Ucraina, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti, secţia Regie Teatru (1956), a montat pentru examenul final piesa "Amphitrion" de Plaut. În acelaşi an, s-a angajat la televiziunea naţională unde a realizat câteva spectacole-reper pentru teatrul TV. S-a îndreptat, apoi, spre teatru, punând în scenă, mai ales, la Teatrul Bulandra, spectacole precum: "Copiii soarelui" de Maxim Gorki (1961), "Cezar şi Cleopatra" de Bernard Shaw (1963), "Biedermann şi incendiatorii" de Max Frisch (1964), "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale (1966; piesa a devenit cunoscută la nivel internaţional în 1969, când a fost prezentată la Teatrul Naţiunilor din Paris), "Livada cu vişini" de A.P. Cehov (1967).

Lucian Pintilie a intrat în lumea cinematografiei, în 1964, ca asistent de regie al regizorului Victor Iliu la filmul "Comoara de la Vadul Vechi". Anul următor, a regizat primul său film - "Duminică la ora 6".

Regizorul Lucian Pintilie, invitat la aniversarea actorului Victor Rebengiuc, 1993.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES 

"Reconstituirea" (1968), al doilea lungmetraj al lui Lucian Pintilie, este făcut după o întâmplare reală povestită în nuvela omonimă a lui Horia Pătraşcu, şi în care au fost distribuiţi excepţional actorii: George Constantin (Procurorul), Emil Botta (Profesorul Paveliu), George Mihăiţă (Vuică), Vladimir Găitan (Ripu), Ernest Maftei (Plutonierul Dumitrescu), Ileana Popovici (Aura), Ştefan Moisescu (Drăgan) şi Ion Rădulescu (Toma). Filmul lansat în cinematografe la 5 ianuarie 1970, a fost interzis de autorităţile comuniste. A fost redifuzat abia în 1991. În 2008, pelicula a fost votată cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor, în urma unui sondaj realizat de Asociaţia Criticilor de Film din cadrul Uniunii Cineaştilor din România, notează site-ul citat.

În 1972, după cea de-a treia reprezentaţie, spectacolul "Revizorul" de Gogol, pus în scenă la Teatrul Bulandra, a fost interzis. Anul următor, regizorul a plecat din ţară şi s-a stabilit în Franţa, la Paris. A revenit în România pentru a finaliza filmările la "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982), după un scenariu propriu pornind de la piesa "D'ale carnavalului", de I. L. Caragiale, film ce a putut fi văzut abia după 1990, notează site-ul www.imdb.com.

Marele regizor român a montat, în perioada 1974-1990, numeroase spectacole de teatru, dar şi de operă, pe marile scene ale lumii: "Turandot" de Carlo Gozzi, "Pescăruşul", "Trei surori" şi "Livada de vişini" de A.P. Cehov, "Cei din urmă", "Azilul de noapte" de M. Gorki, "Astă seară se improvizează" de L. Pirandello, "Tartuffe" de Moliere, "Jacques sau supunerea" de Eugen Ionesco, "Flautul fermecat" W.A. Mozart, "Carmen" de George Bizet etc.

A realizat în 1978, la Televiziunea iugoslavă, filmul "Salonul nr. 6", după nuvela omonimă a dramaturgului A.P. Cehov. Pelicula a fost selectată în competiţia secţiunii "Un Certain Regard" la Festivalul de la Cannes din 1979, potrivit site-ului https://www.festival-cannes.com/.

Întors în ţară în 1990, a regizat o serie de filme precum: "Balanţa" (1992, prezentat în afara competiţiei la Festivalul de Film de la Cannes), "O vară de neuitat" (1994, a participat la secţiunea dedicată lungmetrajelor la Festivalul de la Cannes), "Prea târziu" (1996, a participat la secţiunea dedicată lungmetrajelor la Festivalul de la Cannes), "Terminus Paradis" (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), "După amiaza unui torţionar" (2001, prezentat la Festivalul de Film de la Veneţia), "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003, prezentat în cadrul Festivalul de film românesc de la Londra), scurtmetrajul româno-francez "Tertium non datur" (2006, prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Berlin).

Din funcţia de director al Studioului de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii (numit în 1990), i-a susţinut pe tinerii regizori români ce au realizat filme cu ecouri la nivel internaţional: "Piaţa Universităţii - România" (1991, regia Stere Gulea), "E pericoloso sporgersi" (1993, regia Nae Caranfil), "Senatorul melcilor" (1995, regia Mircea Daneliuc) etc., notează site-ul aarc.ro.

Autor al volumelor "Patru scenarii" (1992), "Bricabrac" (2003, volum autobiografic; lansat în 2017 într-o variantă revizuită şi adăugită), "Pompa cu morfină" (2005) şi "Capul de zimbru" (2005, scenariu după V. Voiculescu).

În iunie 2013, a fost lansat, în prezenţa regizorului, setul de DVD-uri "Pintilie. Cineast", ce conţine filmele realizate în întreaga sa carieră, precum şi un disc cu 200 de minute ce include zece materiale ce recompun portretul său: lecţii de cinema, conferinţe de presă, colocvii, emisiuni TV, omagii, retrospective. Evenimentul a avut loc la Cinema Arta, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca, conform site-ului https://tiff.ro/.

Actorul Gheorghe Dinică a fost decorat cu Ordinul Naţional 'Serviciul Credincios' în Grad de Mare Cruce şi regizorul Lucian Pintilie a primit Ordinul Naţional 'Steaua României' în Grad de Mare Cruce, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, 2008.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO 

I-au fost decernate: Premiul de Excelenţă al cinematografiei române (2002), Premiul Gopo pentru întreaga operă (2007), Premiul pentru cea mai bună carte străină despre film din partea Sindicatului criticilor de film francez (2010; "Bric-a-brac: Du cauchemar réel au réalisme magique", apărută în 2009 la editura L'Entretemps, în traducerea fiicei dramaturgului Eugen Ionesco, Marie-France Ionesco), Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2011), Premiul Institutului Cultural Român pentru activitatea de promovare a culturii române (2018).

Principesa Margareta, în numele Majestăţii Sale Regele Mihai I i-a acordat regizorului Lucian Pintilie, Medalia Nihil Sine Deo, în cadrul unei ceremonii desfăşurată la Castelul Peleş, 2013.

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO 

În 2008, Preşedinţia României l-a decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce, menţionează site-ul https://canord.presidency.ro/.

Regizorul Lucian Pintilie a murit la 16 mai 2018, la vârsta de 84 de ani. Marelui cineast român i-a fost adus un omagiu, la sfârşitul lunii octombrie 2018, cu prilejul evenimentului Les Films de Cannes a Bucarest şi a Festivalului Naţional de Teatru. În cadrul Les Films de Cannes a Bucarest a fost organizată o integrală a filmelor lui Lucian Pintilie, iar Festivalul Naţional de Teatru a prezentat înregistrări inedite cu două montări ale regizorului: "Raţa sălbatică", de Henrik Ibsen, spectacol realizat la Theâtre de la Ville, şi "Flautul fermecat", de Wolfgang Amadeus Mozart, spectacol realizat la Festivalul d'Aix-en-Provence.

FotoŞ (c)  PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES  

Versiunea restaurată a filmului "Balanţa", prima producţie românească restaurată în format digital 4K, a avut premiera mondială în octombrie 2019, la Lumiere - Grand Lyon Film Festival, în prezenţa doamnei Marie-France Ionesco şi a regizorului francez Christian Carion. Restaurarea operei lui Lucian Pintilie face parte din programul Fundaţiei9 - Fondul de cinema "Lucian Pintilie" lansat în 2018, la iniţiativa Corinei Şuteu, membră a Consiliului Director al Fundaţiei9, cu acordul Cătălinei Pintilie, legatara artistului. Prin Fondul de cinema "Lucian Pintilie", Fundaţia9 sprijină tinerii regizori de film aflaţi la debut şi revitalizează patrimoniul artistic şi creativ al marelui regizor.

Filmul "Balanţa", restaurat în format digital 4K, a fost prezentat la 4 februarie 2020, în premieră de gală, la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, în prezenţa actorilor, a echipei care a realizat filmul, a unor apropiaţi ai regizorului Lucian Pintilie, precum şi a echipei care a restaurat pelicula. AGERPRES (Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)