Celebrul tenor Ludovic Spiess s-a născut la 13 mai 1938, la Cluj-Napoca. A descoperit pasiunea pentru muzică la vârsta de 18 ani, într-o sală de concert din Braşov - oraşul în care a trăit anii adolescenţei - la acea vreme având meseria de gravor în metal, potrivit site-ului http://www.bestmusic.ro/.

A început studiile muzicale la Şcoala Populară de Artă din Braşov, după care a plecat la Bucureşti, unde a continuat să studieze muzica. A cântat la Ansamblul Armatei, apoi a debutat la Teatrul Muzical din Braşov şi, în 1962, a devenit solist al Teatrului de Operetă din Bucureşti, precizează site-ul amintit. A cunoscut succesul la concursurile internaţionale de la Toulouse (1964), Rio de Janeiro (1965) şi a obţinut o bursă de studii de un an la Milano. Între timp, debutase la Operă în "Rigoletto" şi cântase în "Samson şi Dalila" la Cluj şi Toulouse, notează site-ul revistamuzicala.radioromaniacultural.ro.

Tenorul Ludovic Spiess, directorul Operei Naţionale, susţine un discurs la conferinţa de presă prilejuită de lansarea CD-ului "O noapte la Operă", dedicată aniversării a 50 de ani de activitate a Operei Naţionale, Bucureşti, 30 ianuarie 2004. 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /Arhiva istorică AGERPRES

Din 1964 a devenit artist liric al Operei Române din Bucureşti, unde a lucrat până la retragere, în 1989. Printre rolurile interpretate se numără: Calaf din "Turandot", Rodolfo din "Boema", Pinkerton din "Madama Butterfly" şi Cavaradossi din "Tosca" - de Giacomo Puccini; Radames din "Aida", Riccardo din "Bal mascat", Manrico din "Trubadurul" şi Don Carlos din opera omonimă - de Giuseppe Verdi; Lohengrin din opera omonimă de Richard Wagner.

A ajuns în echipa lui Herbert von Karajan la Salzburg, în rolul Falsul Dmitri din "Boris Godunov" de Modest Mussorgski, apoi la: Stuttgart, Wiesbaden, München, Köln, San Francisco, Los Angeles, Buenos Aires, Verona, Roma. Numele lui Ludovic Spiess apărea pe afişe şi era deja cunoscut şi apreciat. În luna mai 1970, când aniversa 32 de ani, Ludovic Spiess a debutat la Scala din Milano, în rolul său favorit, Calaf din "Turandot" de Puccini. Au urmat roluri în mari spectacole: "Bal mascat" la Buenos Aires, "Tosca" la San Francisco, "Fidelio" la Bonn, "Cântecul pământului" la Berlin, "Trubadurul" la Napoli, "Aida" la Roma, "Trubadurul", "Fidelio" şi "Paiaţe" la Metropolitan, aminteşte site-ul bestmusic.ro.

Tenorul Ludovic Spiess, directorul Operei Naţionale, susţine un discurs la Gala Premiilor Fundaţiei 'România 2000' şi ale cotidianului ”Ultima oră”, Bucureşti, 13 februarie 2004.

Foto: (c) SIMION MECHNO/ Arhiva istorică AGERPRES

Ludovic Spiess a fost prezent timp de peste 20 de ani pe marile scene ale lumii, printre care Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House Covent Garden din Londra, Gran Teatre del Liceu din Barcelona, War Memorial Opera House din San Francisco, Staatsoper din Viena şi a cântat alături de celebrităţi ca: Birgit Nilsson, Fiorenza Cossotto, Nicolai Ghiaurov, Anna Moffo, Cesare Siepi, Virginia Zeani, Leonie Rysanek, Montserrat Caballe, Martina Arroyo, Christa Ludwig, Gwyneth Jones, Katia Ricciarelli, Peter Schreier, Mario Sereni, Sena Juriac, Dietrich Fischer-Dieskau. Invitat la festivaluri de prestigiu, a realizat, alături de mari artişti ai lumii, o suită de discuri şi filme muzicale.

Dirijori de prim rang ai lumii au condus spectacolele şi concertele sale, Ludovic Spiess fiind comparat cu tenori renumiţi precum Enrico Caruso, Beniamino Gigli, Aureliano Pertile, Leo Slezak, Mario del Monaco.

A fost ministru al Culturii între 19 octombrie 1991 şi 19 noiembrie 1992, perioadă în care a transformat Castelul Peleş în muzeu, a organizat Centrele culturale româneşti de la Viena, Budapesta, Veneţia, New York ş.a. De asemenea, a fost director general al Operei Naţionale din Bucureşti (2001-2005).

Împreună cu muzicologul Iosif Sava, a realizat cartea ''Cu Ludovic Spiess prin teatrele lumii'', apărută în 1989, la Editura Muzicală.

A fost distins cu Premiul I la Toulouse (1964), Premiul I la Concursul de canto de la Rio de Janeiro (1965) şi Premiul I în Olanda, la Hertogenbosch (1966). La 14 noiembrie 2002 a fost distins cu ''Crucea de Onoare Austriacă'' pentru artă şi ştiinţă clasa I, iar la 25 iunie 2004, ca o încununare a meritelor sale, Universitatea de Muzică din Bucureşti i-a conferit titlul de ''Doctor Honoris Causa''.

Ludovic Spiess a murit la 29 ianuarie 2006, în urma unui infarct.

În 2006, în memoria marelui tenor, a fost creat Studioul experimental de operă şi balet ''Ludovic Spiess'', aflat în subordinea Operei Naţionale din Bucureşti. Studioul are drept scop organizarea şi desfăşurarea de programe educaţionale, de perfecţionare şi formare a artiştilor şi a personalului specializat, de creaţie şi cercetare în domeniile muzical, operă şi balet, dar şi punerea în scenă a unor spectacole experimentale, inedite, conform site-ului https://operanb.ro/.

Un volum consacrat marelui artist, intitulat "Ludovic Spiess" şi semnat de criticul muzical Costin Popa, având un bogat material ilustrativ, a fost lansat la 30 august 2009, în deschiderea Festivalului Enescu. De asemenea, o expoziţie de fotografie în memoria lui Ludovic Spiess a fost vernisată în mai 2013, în Foaierul Mare al Operei Naţionale Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la naşterea celebrului tenor. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)