Consiliul şi Parlamentul ajung la un acord provizoriu pentru a proteja indicaţiile geografice pentru produsele artizanale şi industriale; Comisia Europeană ia măsuri decisive pentru a combate corupţia în UE şi în întreaga lume; Comisia Europeană adoptă măsuri preventive excepţionale şi temporare privind anumite importuri din Ucraina; Politica de coeziune a UE: programele din perioada 2021-2027 ar urma să creeze 1,3 milioane de locuri de muncă în UE; Parlamentul European a lansat oficial apelul la candidaturi pentru Premiul "Daphne Caruana Galizia" pentru jurnalism.

Consiliul UE
La 2 mai 2023, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Regulamentul privind protecţia indicaţiilor geografice pentru produsele artizanale şi industriale. Odată ce acest regulament va fi aprobat definitiv, indicaţiile geografice (IG), care până în prezent erau utilizate în principal pentru produse alimentare şi băuturi, vor fi extinse la produse industriale ale căror calităţi sunt legate în mod esenţial de aria de producţie, cum ar fi cristalul de Boemia, porţelanul de Limoges sau tacâmurile de Solingen, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Protecţia indicaţiilor geografice pentru astfel de produse va duce la sporirea inovării şi a investiţiilor în artizanat, ajutând artizanii şi producătorii, în special IMM-urile, să îşi promoveze şi să îşi protejeze cunoştinţele specifice tradiţionale la nivelul UE, în conformitate cu normele UE în materie de concurenţă.

Principalele elemente ale acordului: garantează coerenţa cu normele de protecţie a IG pentru produsele agricole prin aplicarea conceptului de "indicaţii geografice protejate" (aşa-numitele "IGP"), care garantează că indicaţiile geografice sunt atractive pentru producătorii care menţin o legătură puternică între caracteristicile produsului şi originea sa geografică; prevede proceduri eficiente de control şi verificare pentru protecţia IG, cu un sistem bazat pe declaraţia pe proprie răspundere, ca procedură implicită pe care statele membre o consolidează prin controale; asigură că protecţia IG artizanale şi industriale se aplică şi în cazul spaţiului numelor de domeniu şi al mediului online; facilitează procedurile de înregistrare a IG, în special pentru IMM-uri, asigurând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie juridică, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) jucând un rol important în procedurile de înregistrare a IG artizanale şi industriale. Acordul provizoriu trebuie să fie aprobat şi adoptat în mod formal de ambele instituţii.

Parlamentul European
La 3 mai, de Ziua internaţională a libertăţii presei, Parlamentul European a lansat oficial apelul la candidaturi pentru Premiul "Daphne Caruana Galizia" pentru jurnalism. Premiul recompensează anual jurnalismul de calitate excepţională care promovează sau apără principiile şi valorile de bază ale Uniunii Europene. Printre acestea sunt demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Pot candida jurnalişti profesionişti şi echipe formate din jurnalişti profesionişti de orice naţionalitate. Candidatura trebuie să cuprindă lucrări aprofundate, publicate sau difuzate de entităţi mass-media cu sediul într-unul dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul este de a susţine şi sublinia importanţa jurnalismului profesionist în apărarea libertăţii şi egalităţii. Jurnaliştii îşi pot transmite articolul sau articolele online, pe site-ul https://daphnejournalismprize.eu/ până pe 31 iulie 2023, ora 23.59 (CEST).

Câştigătorul va fi ales de un juriu independent format din reprezentanţi ai presei şi ai societăţii civile din cele 27 de state membre ale Uniunii şi din reprezentanţi ai principalelor asociaţii europene de jurnalism. Ceremonia de decernare va avea loc în jurul datei de 16 octombrie, data la care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia.

Premiul şi suma aferentă de 20.000 euro demonstrează sprijinul ferm acordat de Parlamentul European pentru jurnalismul de investigaţie şi importanţa unei prese libere. În ultimii ani, Parlamentul a avertizat cu privire la încercările de subminare a pluralismului mass-mediei, atât în UE, cât şi în afara acesteia. În 2022, a fost făcută o propunere pentru soluţionarea litigiilor răuvoitoare împotriva jurnaliştilor şi activiştilor, propunere ce este în prezent discutată de către Parlament şi statele membre.

Comisia Europeană
La 3 mai 2023, Comisia a luat măsuri decisive pentru a combate corupţia în UE şi în întreaga lume, concretizând angajamentul pe care preşedinta Ursula von der Leyen şi l-a asumat în discursul său privind starea Uniunii din 2022. Comisia îşi va intensifica acţiunile: pe baza măsurilor în vigoare, va consolida eforturile care vizează integrarea măsurilor de prevenire a corupţiei în elaborarea politicilor şi a programelor UE şi va sprijini activ eforturile statelor membre de a elabora politici şi acte legislative solide în materie de combatere a corupţiei. În cadrul ciclului său anual de raportare privind statul de drept, Comisia monitorizează, de asemenea, evoluţia situaţiei în materie de combatere a corupţiei la nivel naţional şi identifică provocările şi problemele legate de recomandările adresate statelor membre, potrivit https://ec.europa.eu/.

Setul de măsuri prezentat include norme noi şi consolidate care incriminează infracţiunile de corupţie şi armonizează sancţiunile la nivelul întregii Uniuni, precum şi o propunere din partea Înaltului Reprezentant, sprijinită de Comisie, privind crearea unui regim specific de sancţiuni în cadrul politicii externe şi de securitate comună (PESC) care vizează actele grave de corupţie din întreaga lume. Aceste noi măsuri pun un accent puternic pe prevenire şi pe crearea unei culturi a integrităţii, în care corupţia nu este tolerată, consolidând, în acelaşi timp, instrumentele de asigurare a respectării legii.

Propunerea de directivă privind combaterea corupţiei va trebui să fie negociată şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu înainte să devină act legislativ al UE. Noul cadru propus privind sancţiunile PESC care vizează corupţia va trebui discutat şi adoptat de Consiliu.

Comisia Europeană a adoptat, la 2 mai, măsuri preventive excepţionale şi temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome. Aceste măsuri sunt necesare având în vedere circumstanţele excepţionale cu care se confruntă cinci state membre din cauza unor blocaje logistice grave. Măsurile vizează doar patru produse agricole originare din Ucraina, şi anume grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui, şi urmăresc reducerea blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Măsurile vor intra în vigoare la 2 mai şi se vor aplica până la 5 iunie 2023.

Aceste măsuri reprezintă un răspuns la preocupările fermierilor din statele membre învecinate cu Ucraina şi, în acelaşi timp, susţin angajamentul ferm al UE de a sprijini Ucraina şi de a menţine capacităţile acesteia de a-şi exporta cerealele, care sunt esenţiale pentru a hrăni populaţia mondială şi pentru a menţine preţurile alimentelor la un nivel scăzut, în contextul provocărilor uriaşe generate de agresiunea neprovocată a Rusiei.

Măsurile fac parte din pachetul general de sprijin propus de Comisie şi vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state membre afectate şi cu măsuri suplimentare de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina prin culoarele de solidaritate către alte state membre şi ţări terţe.

Comisia este pregătită să reinstituie măsuri preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atâta timp cât se va menţine această situaţie excepţională.

La 2 mai 2023, a fost publicat un raport privind rezultatele programării politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, unele dintre concluziile sale fiind: fondurile disponibile în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor sprijini crearea a 1,3 milioane de locuri de muncă şi vor permite creşterea PIB-ului UE cu 0,5 % în medie până la sfârşitul deceniului şi cu până la 4% în unele state membre. Finanţarea va contribui, de asemenea, la furnizarea a numeroase bunuri publice comune, oferind beneficii tangibile şi concrete cetăţenilor, regiunilor şi oraşelor europene. Pentru ca toate acestea să devină realitate, politica de coeziune va debloca în această perioadă un volum de investiţii care totalizează 545 de miliarde euro, din care 378 de miliarde euro sunt finanţate de UE.

Politica de coeziune oferă un sprijin puternic pentru cercetare şi inovare şi abordează problema decalajului digital. De asemenea, vizează sprijinirea modernizării şi digitalizării serviciilor publice şi a transformării digitale a întreprinderilor.

În ceea ce priveşte investiţiile verzi în atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, politica de coeziune sprijină proiecte în domeniile eficienţei energetice şi energiei din surse regenerabile, care sunt deosebit de importante pentru punerea în aplicare a acţiunilor-cheie din cadrul planului REPowerEU.

Va fi totodată acordat sprijin pentru mobilitatea urbană sustenabilă prin includerea a 1.230 km de linii de tramvai şi metrou noi şi modernizate şi a 12.200 km de infrastructură pentru biciclete. 16,4 milioane de persoane vor avea acces la apă curată şi la o infrastructură îmbunătăţită de ape uzate datorită investiţiilor pentru coeziune.

Politica de coeziune oferă sprijin cetăţenilor şi zonelor afectate în cea mai mare măsură de tranziţia către neutralitatea climatică. Astfel, aproape 39.000 de întreprinderi vor primi sprijin pentru a parcurge această tranziţie. În mod concret, peste 5.000 de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) vor beneficia de investiţii în noi competenţe pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială şi antreprenoriat. Până la 120.000 de şomeri vor beneficia de măsuri de sprijin pentru piaţa muncii şi aproape 200.000 de persoane vor dobândi noi calificări.

Fondurile de coeziune oferă cetăţenilor sprijin inclusiv în viaţa profesională. Acest sprijin favorizează dezvoltarea competenţelor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii - priorităţi esenţiale în cadrul Anului european al competenţelor - pentru cel puţin 6,5 milioane de şomeri. Acest lucru va contribui la atingerea până în 2030 a obiectivului UE ca cel puţin 60% din totalul adulţilor să participe în fiecare an la cursuri de formare.

Asistenţa medicală şi îngrijirea pe termen lung, inclusiv infrastructura şi echipamentele, vor beneficia de îmbunătăţiri importante şi se preconizează că 60 de milioane de pacienţi vor primi consultaţii sau tratament în unităţi medicale noi sau modernizate. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)