Data de 5 mai a fost stabilită oficial în 2009, de către Comunitatea Statelor de Limbă Portugheză (CSLP), organizaţie interguvernamentală care are un parteneriat oficial cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), pentru celebrarea limbii portugheze şi a culturilor lusofone, arată UNESCO. (https://www.unesco.org)

În 2019, cea de-a 40-a sesiune a Conferinţei generale a UNESCO a decis să proclame data de 5 mai a fiecărui an drept Ziua mondială a limbii portugheze.

Limba portugheză nu este doar una dintre cele mai răspândite limbi din lume, cu peste 265 de milioane de vorbitori răspândiţi pe toate continentele, dar este şi cea mai răspândită limbă din emisfera sudică. Portugheza rămâne, astăzi, o limbă de comunicare internaţională de importanţă majoră şi o limbă cu o puternică proiecţie geografică, destinată să crească, potrivit UNESCO.

* Comunitatea Statelor de Limbă Portugheză (CSLP) reprezintă o platformă de cooperare cu nouă state membre în componenţă, care au în comun limba oficială portugheză (Portugalia, Brazilia, Angola, Capul Verde, Guineea-Bissau, Mozambic, Sao Tome şi Principe, Timorul de Est, Guineea Ecuatorială), la acestea adăugându-se 19 state şi organizaţii cu statut de observatori-asociaţi (Georgia, Luxemburg, Ungaria, Japonia, Andorra, Marea Britanie, Argentina, Cehia, Chile, Slovacia, Franţa, Italia, Mauritius, Namibia, Senegal, Serbia, Turcia, Uruguay şi Organizaţia Statelor Ibero-Americane).

La cea de-a XIII-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern din Comunitatea statelor de limbă portugheză, care a avut loc la Luanda, la 17 iulie 2021, a fost adoptată acordarea statutului de observator asociat următoarelor state: România, Statele Unite ale Americii, Canada, Qatar, Irlanda, Regatul Spaniei, Republica India, Republica Coasta de Fildeş, Republica Peru şi Republica Elenă. De asemenea, statutul de observator-asociat a fost acordat şi Conferinţei Ibero-Americane, organizaţiei G7+ şi Organizaţiei Europene de Drept Public.

Observatorii-asociaţi deţin acest statut cu titlu permanent şi pot participa, fără drept de vot, la reuniunile organizate la nivel de şefi de stat şi de guvern, precum şi la cele desfăşurate la nivel de miniştri ai afacerilor externe.

Demersul de aderare a României la CSLP a fost iniţiat în anul 2019 şi a presupus parcurgerea tuturor etapelor impuse de Regulamentul organizaţiei. Pe baza contribuţiilor instituţiilor partenere şi a consultărilor cu Secretariatul CSLP, Ministerul Afacerilor Externe a elaborat şi a transmis, la 4 februarie 2021, Planul de acţiuni şi Planul de activităţi care au stat la baza candidaturii pentru obţinerea statutului de observator-asociat. (surse: https://en.unesco.org; www.mae.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: unesco.org