Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul ţărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România în 2021, salariile şi plăţile orare din UE au crescut cu 4,4% în 2022, consumul de gaze naturale în UE a scăzut cu 17,7% în perioada august 2022-martie 2023, iar Germania a acordat cel mai mare număr de protecţii temporare ucrainenilor în UE, conform statisticilor publicate în luna aprilie 2023.

Potrivit comunicatului ''Grupurile de întreprinderi din România în anul 2021'', publicat la 28 aprilie de Institutul Naţional de Statistică, Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul ţărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România.

Concluziile studiului arată că în 2021, în România, au fost identificate 91.760 grupuri de întreprinderi, din care 4.934 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 86.826 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (562 controlate din interior, respectiv 86.264 controlate din străinătate). Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România activează în domeniul comerţului.

În 2021, un procent de 28,3% din numărul total de salariaţi din întreprinderile active în România şi-au desfăşurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaţionale controlate din străinătate, arată datele publicate pe https://insse.ro.

***

Salariile şi plăţile orare au crescut cu 4,4% în UE în 2022, arată statisticile publicate de Eurostat la 20 aprilie 2023.

În 2022, salariile şi plăţile medii pe oră în întreaga economie au fost estimate la 22,9 euro în UE şi 25,5 euro în zona euro. Comparativ cu 2021, acestea au crescut cu 4,4% în UE şi cu 4% în zona euro.

În zona euro, salariile şi plăţile pe oră au crescut în toate statele. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Italia, Malta şi Finlanda (+2,3% fiecare), iar cele mai mari în Lituania (+13,4%), Estonia (+8,8%) şi Croaţia (+8,7%).

De asemenea, şi în toate statele UE din afara zonei euro, salariile şi plăţile orare exprimate în moneda naţională au crescut. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Danemarca (+2,2%) şi Suedia (+3,0%), iar cele mai mari în Ungaria (+16,4%), Bulgaria (+15,5%), România (+12,3%) şi Polonia (+11,7%).

***

Consumul de gaze naturale în UE a scăzut cu 17,7% în perioada august 2022-martie 2023, faţă de consumul mediu de gaze pentru aceleaşi luni (august-martie) între 2017 şi 2022, indică un comunicat Eurostat publicat la 19 aprilie 2023. Măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului, parte a planului REPowerEU de a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia, au stabilit un obiectiv de reducere de 15% pentru perioada august 2022-martie 2023 faţă de media din aceeaşi perioadă a celor cinci ani consecutivi anteriori.

Datele arată că majoritatea ţărilor UE au atins ţinta de -15%, cu excepţia statelor Irlanda (-0,2%), Slovacia (-1%), Spania (-10,8%), Polonia (-12,5%), Slovenia (- 13,8%) şi Belgia (-14,5%), care au înregistrat scăderi mai mici, precum şi Malta (cel mai mic consumator de gaze din statele UE), care a înregistrat de fapt o creştere de 12,7% între august 2022 şi martie 2023. Consumul a scăzut cel mai mult în Finlanda (-55,7%), Lituania (-40,5%) şi Suedia (-37,2%), iar în celelalte state UE consumul a scăzut peste ţinta de 15%, în unele cu o marjă mare, de peste 20%, arată https://ec.europa.eu/.

***

În luna februarie 2023, dintre statele pentru care au fost disponibile date, Germania a acordat cel mai mare număr de protecţii temporare ucrainenilor care au fugit din calea războiului (25.125) ca urmare a invaziei Rusiei, evidenţiază Eurostat în comunicatul ''Ukrainians granted temporary protection in February 2023'', publicat la 17 aprilie 2023. Germania este urmată în acest clasament de Polonia (24.905), Cehia (9.775) şi România (7.920).

Comparativ cu luna ianuarie 2023, numărul de decizii de acordare a protecţiei temporare pentru ucraineni a scăzut în februarie în 19 din cele 26 de state cu date disponibile. Cele mai mare descreşteri s-au înregistrat în Polonia (-3.540 faţă de ianuarie 2023), urmată de Germania (-3.080), Cehia (-2.630) şi România (-1.035). În acelaşi timp, Irlanda (+540) şi Finlanda (+520) au înregistrat cele mai semnificative creşteri.

Până la 28 februarie 2023, numărul total de beneficiari ucraineni de protecţie temporară în ţările UE pentru care sunt disponibile date era cel mai mare în Germania (1.000.530) şi Polonia (989.080), cifrele cumulând numărul de decizii acordate şi înainte de luna februarie.

Datele prezentate în comunicat se referă la deciziile de acordare de protecţie temporară în baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022, care a stabilit existenţa unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina ca urmare a invaziei militare a Rusiei, ce a determinat introducerea protecţiei temporare, arată https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)