Cristian Mungiu este unul dintre regizorii emblematici ai mişcării ''post-decembriste'', după cum evidenţiază publicaţia Le Figaro. Laureat cu Palme d'Or, Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, în 2007, a revenit de atunci la Cannes atât în competiţie, cât şi în juriu. De altfel, Cristian Mungiu este iniţiatorul Festivalului ''Les Films de Cannes a Bucarest'', lansat în 2010.

Cristian Mungiu s-a născut la Iaşi, la 27 aprilie 1968. A absolvit Facultatea de Litere din Iaşi, secţia Engleză (1993), şi Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, secţia Regie (1998).

A fost regizor secund al lui Bertrand Tavernier pe platourile de filmare ale filmului ''Căpitanul Conan'' (1996) şi a lucrat cu Radu Milhăileanu la ''Train de vie'' (1998). În acea perioadă, a regizat o serie de scurtmetraje - ''Cazul Horia Viorel'' (1996), ''Mariana'' (1997), ''Mâna lui Paulişta'' (1998), ''Nici o întâmplare'' (1999), ''Zapping'' (2000) -, ce a culminat cu lansarea discretă a producţiei ''Corul pompierilor'' (2000), după cum notează sursa citată.

Primul său film de lung metraj, ''Occident'', a fost aplaudat la festivalurile europene şi a fost selectat pentru secţiunea ''Quinzaine des réalisateurs'' din cadrul Festivalului de la Cannes, în 2002.

În 2005, a regizat segmentul românesc din seria de scurtmetraje ''Lost and Found'', ce cuprinde cinci poveşti despre viaţa în Europa de Est. Pentru acest proiect, Cristian Mungiu a colaborat cu alţi cinci regizori est-europeni, rezultând patru scurtmetraje, un documentar şi un film de animaţie, potrivit https://premiilegopo.ro/.

Pelicula ''4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile'', recompensată cu Palme d'Or la Cannes în 2007, o premieră pentru cinematografia românească, i-a adus lui Cristian Mungiu, pe lângă multe alte premii, şi distincţia ''Cel mai bun regizor european al anului'' la cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Filmului European, la Berlin, aminteşte http://evene.lefigaro.fr/.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO

În 2009, Cristian Mungiu a revenit la Cannes alături de Hanno Höfer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu şi Ioana Uricaru cu ''Poveşti din Epoca de Aur'', în secţiunea ''Un Certain Regard''.

În 2012, se întoarce în selecţia oficială de la Cannes cu filmul ''După dealuri''. Bazat pe o poveste adevărată, lungmetrajul spune povestea Alinei şi a Voichiţei, două tinere care au crescut împreună într-un orfelinat şi care ajung într-o mănăstire din România. Filmul a câştigat premiul pentru scenariu, iar cele două interprete ale sale, Cristina Flutur şi Cosmina Stratan, au împărţit premiul pentru cea mai bună actriţă.

În 2013, Cristian Mungiu s-a alăturat juriului Festivalului de Film de la Cannes, prezidat de Steven Spielberg, conform https://www.festival-cannes.com/.

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

În 2016, lungmetrajul său "Bacalaureat" a fost selectat în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes. Premiul pentru regie le-a fost acordat, ex-aequo, lui Cristian Mungiu, pentru filmul "Bacalaureat", şi francezului Olivier Assayas, pentru "Personal Shopper". Despre ''Bacalaureat'', Cristian Mungiu spunea într-un interviu publicat de All About Romanian Cinema - http://aarc.ro/: ''Există o categorie de oameni, nişte părinţi mai 'tomnatici', cum am fost şi eu, care se identifică cu personajul din film. (...) Dacă un film reuşeşte măcar să te pună pe gânduri şi să te facă să te clarifici în raport cu un aspect care este al tău, personal... e important''.

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

În 2017, a fost preşedintele juriului competiţiei de scurtmetraje şi al secţiunii ''Cinéfondation''- fundaţie creată sub egida Festivalului de Film de la Cannes pentru a susţine noua generaţie de regizori internaţionali. ''Recunoaşterea valorii, a originalităţii în cinema nu a fost niciodată uşoară. Recunoaşterea valorii cineaştilor foarte tineri este şi mai dificilă. Dar Cinéfondation este recunoscută pentru că a reuşit să facă acest lucru cu mare eficienţă. Cinéfondation le-a oferit întotdeauna tinerilor cineaşti ajutorul şi recunoaşterea de care au nevoie chiar la începutul carierei, astfel încât să se poată exprima cu curaj şi să-şi găsească vocea. Sper că va continua mult timp cu aceeaşi eficienţă şi sunt mândru că sunt asociat acestei iniţiative'', a declarat Cristian Mungiu, citat pe pagina www.festival-cannes.com/p/cristian-mungiu/.

În 2021, a fost preşedinte al secţiunii ''Semaine de la Critique'' la Cannes, conform http://aarc.ro/.

În 2022, cineastul român Cristian Mungiu revine în competiţia de pe Croazetă cu o dramă dintr-un oraş mic, în care întrebările despre identitate naţională sunt în centrul atenţiei, nota o recenzie publicată de Hollywood Reporter, la 21 mai 2022, ziua în care ''R.M.N.'' a avut premiera mondială în cadrul competiţiei oficiale a Festivalului de Film de la Cannes. ''Titlul noului film al laureatului Palme d'Or Cristian Mungiu sună ca o abreviere pentru patria sa, România'', remarca autorul recenziei. Dar R.M.N. este de fapt acronimul local pentru o procedură de imagistică - Rezonanţă Magnetică Nucleară, un termen potrivit pentru un film care oferă o scanare la scară largă a creierului unei naţiuni afectate de o varietate de conflicte rasiale, sociale, politice, naţionale, ecologice şi, cel puţin aici, emoţionale. ''Regizorul român aduce o alegorie extrem de încărcată, profund pesimistă, a intoleranţei în Transilvania multietnică'', remarca şi publicaţia Variety.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Regizorul-scenarist pune toate aceste tensiuni sub un microscop puternic în această dramă cu ardere lentă, într-un oraş mic din Transilvania rurală - un ţinut la răscrucea mai multor popoare şi limbi care se ciocnesc împreună în timpul sărbătorii de Crăciun. La fel ca opera anterioară a lui Mungiu, şi în special ''Bacaulaureat'' din 2016, acesta este un film subestimat cu măiestrie, cu secvenţe remarcabile, în special şedinţa de la primărie, care aruncă disputele din film pe masă înainte de a erupe în haos, evidenţia www.hollywoodreporter.com.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

''Până la urmă, fac nişte filme cu care încerc să generez două tipuri de discuţii, unele plecând de la conţinut şi de la temă, altele la nivel de limbaj şi de exprimare. Mai simple sunt cele legate de conţinut şi de temă. Or, când premiile devin mai strălucitoare decât polemica pe care ar fi generat-o filmele, nu mă bucur'', mărturisea cineastul în interviul acordat criticului de film Cristina Corciovescu, publicat de All About Romanian Cinema. ''Dacă rămâne ceva din film, atunci asta contează pentru mine. Contează să existe suficient de multe niveluri în film şi o chestiune suficient de complicată care să te poziţioneze pe tine ca persoană în raport cu subiectul. Nu mă interesează cum te poziţionezi. (...) Eu doar încerc să semnalizez că e un lucru în raport cu care trebuie să ai o părere. Când lucrul acesta se întâmplă, e una dintre reuşitele filmului'', a mai evidenţiat regizorul şi scenaristul Cristian Mungiu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La 28 mai 2007, i-a fost conferit, prin decret prezidenţial, Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler. La 24 octombrie 2012, a fost decorat de regele Mihai I şi de principesa Margareta cu Medalia "Crucea Casei Regale a României". În 2008, a primit, din partea Guvernului francez, distincţia Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, în 2013, Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer, iar în 2017, a primit titlul de Cavaler al Ordinului Naţional Legiunea de Onoare din partea Republicii Franceze. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Irina Giurgiu)