Ortodoxe
Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie

Greco-catolice
Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul

Romano-catolice
Sf. Leon al IX-lea, pp.


Sfântul Ioan a fost călugăr la Lavra Sfântului Hariton, nu departe de Ierusalim, în pustiul Palestinei.

"Lavra cea veche se numea locaşul Cuviosului Hariton şi era aproape de Ierusalim în pustiul Palestinei, deoarece se zidise înaintea altor lavre de Sfântul Hariton, precum se scrie despre ea pe larg în viaţa lui. Deci, în acea veche lavră a lui Hariton s-a nevoit pustniceşte acest Cuvios Ioan, care, din tinereţe rănindu-se de dumnezeiasca dragoste, s-a lipit de Dumnezeu, după cele scrise: 'Iar mie îmi este bine a mă lipi de Dumnezeul meu'". (Vieţile Sfinţilor)

Fiind râvnitor împlinirii rânduielilor monastice, Sfântul Ioan a fost hirotonit preot şi a vieţuit cu pace în acea lavră până la sfârşitul vieţii.

Lavra cea Veche ridicată de Sfântul Hariton a fost la început o peşteră de tâlhari, în care Sfântul Hariton a fost legat de răufăcători. S-a dezlegat prin minune, pentru că tâlharii aceia au murit deodată, bând vin otrăvit de veninul unui şarpe.

După ce s-a dezlegat, a găsit în peşteră mult aur şi a construit mai întâi o biserică în aceeaşi peşteră şi a adunat fraţii, iar după aceea a zidit mănăstirea deasupra peşterii.

Pentru faptul că Sfântul Ioan a vieţuit în acea peşteră veche, slujind în biserică, a fost numit şi "al peşterii celei vechi". (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu)