Executivul comunitar a aprobat un pachet de 158 milioane euro pentru Polonia în cadrul unui proiect privind producţia de hidrogen regenerabil. Comisia Europeană a cerut guvernului de la Beijing să îi elibereze pe activiştii Xu Zhiyong şi Ding Jiax. Ministrul de interne al Austriei Gerhard Karner a anunţat intenţia guvernului de la Viena de prelungire cu încă şase luni a controalelor de la frontierele naţionale austriece cu Slovenia şi Ungaria. Guvernul Italiei a decretat starea de urgenţă migratorie pentru următoarele şase luni, pentru facilitarea expulzării migranţilor ilegali. Acestea sunt câteva dintre evenimentele cele mai semnificative care au vizat agenda spaţiului comunitar în perioada 10-13 aprilie 2023.

Comisia Europeană

Executivul comunitar a aprobat, în conformitate cu reglementările de ajutorare a statelor Uniunii Europene, pachetul de 158 milioane euro, sub forma unui grant, pentru Polonia pentru sprijinirea Lotos Green H2, un vehicul cu scop special, în administrarea rafinăriei PKN Orlen din Gdansk, pentru producţia de hidrogen regenerabil care să fie utilizat în procesul de producţie a rafinării. Măsura contribuie la atingerea ţintelor privind Strategia Uniunii Europene de Hidrogen şi a Acordului verde european, în perspectiva reducerii dependenţei de combustibilii fosili proveniţi din Federaţia Rusă şi către o mai rapidă tranziţie verde în acord cu Planul Uniunii Europene ''REPower'', potrivit https://ec.europa.eu/. Hidrogenul regenerabil va fi folosit în procesul producţiei de carburant la rafinăria KN Orlen din Gdansk. Odată dus la îndeplinire, se aşteaptă ca proiectul să contribuie la combaterea distribuirii a 2,5 milioane de tone de dioxid de carbon pe durata derulării proiectului. În plus, pentru maximizarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, hidrogenul va fi produs doar prin utilizarea de resurse energetice generate din surse regenerabile, conform https://ec.europa.eu/.

Comisia Europeană a cerut, la 10 aprilie 2023, guvernului chinez să îi elibereze pe avocaţii şi activiştii Xu Zhiyong şi Ding Jiax, care au fost condamnaţi la 14, respectiv 12 ani de închisoare, după ce au fost declaraţi vinovaţi de "subminarea puterii de stat" ca urmare a participării la o reuniune în oraşul Xiamen (decembrie 2019) dedicată situaţiei stării civile din China, conform EFE. Cei doi "au cerut transparenţă şi democraţie. Potrivit Grupului de Lucru al ONU pentru Detenţia Arbitrată, aceştia au fost reţinuţi în mod arbitrar. Cerem eliberarea lor necondiţionată", a transmis, pe contul de pe o reţea de socializare, purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe şi politică de securitate a Comisiei Europene, Nabila Massrali. Ding Jiax a fost arestat în decembrie 2019, iar Xu Zhiyong a fost reţinut în februarie 2020.

Parlamentul European

La 12 aprilie 2023, justiţia din Belgia a decis ca eurodeputata Eva Kaili, anchetată în dosarul ''Qatargate'', să fie mutată din detenţie în arest la domiciliu, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. Cu o zi mai devreme, la 11 aprilie 2023, potrivit portalului Euractiv, eurodeputata Kaili menţionase că, indiferent de presiunile exercitate asupra sa de autorităţile belgiene, nu se va declara vinovată. "Nu voi mărturisi infracţiuni pe care nu le-am comis'', a declarat Eva Kaili pentru postul Ant1 TV. În context, tot la 12 aprilie 2023, justiţia din Belgia a hotărât eliberarea eurodeputatului Marc Tarabella din detenţie şi plasarea sa în arest la domiciliu în cadrul aceleiaşi anchete, conform AFP şi Reuters. În această investigaţie de corupţie mai mulţi oficiali europarlamentari şi un angajat al unei organizaţii neguvernamentale sunt suspectaţi de încasarea unor sume de bani din partea statului Qatar pentru a influenţa în favoarea acestuia declaraţii şi decizii politice la nivelul Parlamentului European, în special în ce priveşte drepturile lucrătorilor în această ţară.

Schengen

La 11 aprilie 2023, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunţat că guvernul de la Viena intenţionează să prelungească controalele de la frontierele sale cu Slovenia şi Ungaria cu încă şase luni începând din 11 mai, atunci când expiră suspendarea actuală a liberei circulaţii la aceste graniţe, potrivit Reuters. ''În următoarele zile vom informa Comisia Europeană că va trebui să extindem aceste controale frontaliere'', a declarat ministrul Gerhard Karner la postul naţional de radio austriac (ORF). Reprezentantul guvernului de la Viena a adăugat că suspendarea continuă a regulilor de liberă circulaţie în spaţiul Schengen la frontierele Austriei cu Slovenia şi Ungaria a fost necesară pentru a combate imigraţia ilegală. În decembrie 2021, Comisia Europeană a propus o reformă ce prevede posibilitatea unei reacţii comune la frontierele interne din spaţiul Schengen în caz de ameninţări care afectează majoritatea statelor membre, precum ameninţări sanitare sau legate de securitatea şi ordinea publică. Noile reguli vizează şi ''promovarea unor alternative eficiente la verificările la frontierele interne'' pentru ca aceste controale ''să rămână o măsură de ultimă instanţă''.

Migraţie

Guvernul Italiei condus de Georgia Meloni a decretat, la 11 aprilie 2023, starea de urgenţă migratorie pentru următoarele şase luni, pentru facilitarea expulzării migranţilor ilegali care debarcă în număr tot mai mare în Italia, conform EFE. Printre măsurile vizate, se numără creşterea numărului centrelor care se ocupă cu repatrierea migranţilor fără drept de azil în Italia. Starea de urgenţă migratorie, pentru care este prevăzută o finanţare iniţială de 5 milioane de euro, va permite şi implementarea de proceduri şi acţiuni mai rapide pentru a le oferi migranţilor soluţii de găzduire rapidă şi la standarde adecvate. În acest context, "Comisia Europeană a luat notă de declararea stării de urgenţă în Italia", potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri interne, Anitta Hipper. Această decizie este o "competenţă naţională", iar Comisia Europeană pledează pentru relocările de migranţi către alte state membre ale UE. Potrivit Ministerului de Interne de la Roma, peste 28.000 de migranţi au debarcat în Italia de la începutul lui 2023, de patru ori mai mulţi migranţi faţă de perioada similară a anului trecut. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)