Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor este sărbătorită, în fiecare an, la 18 aprilie, şi oferă oportunitatea de a prezenta strategii de promovare a întregului potenţial al cercetării şi practicii de conservare a patrimoniului pentru a oferi căi rezistente la schimbările climatice, pentru a consolida dezvoltarea durabilă, susţinând în acelaşi timp tranziţii echitabile către un viitor cu emisii scăzute de carbon, potrivit https://www.icomos.org/.

În 1982, Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor - ICOMOS a stabilit ziua de 18 aprilie drept Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor (IDMS), urmată de adoptarea acestui document de către UNESCO, în timpul celei de-a 22-a Conferinţe Generale. ICOMOS şi-a consacrat activitatea în vederea conservării şi protejării monumentelor, ansamblurilor şi siturilor aparţinând patrimoniului cultural. Este singura organizaţie non-guvernamentală la nivel mondial care se dedică promovării aplicării teoriei, metodologiei, dar şi a tehnicilor ştiinţifice, în vederea conservării patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Internaţională din 1964 privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor (Carta de la Veneţia).

În fiecare an, ICOMOS propune o temă pentru activităţile care urmează să fie organizate de membrii şi partenerii săi, dar şi de oricine doreşte să se alăture marcării acestei zile.

În conformitate cu spiritul dialogului intergeneraţional deschis, inovator, constructiv şi cu direcţia strategică a Planului Ştiinţific Trienal ICOMOS 2021-2024, precum şi cu rezoluţia ICOMOS din 2020 privind abordările patrimoniului cultural, tema din 2023, a Zilei internaţionale a monumentelor şi a siturilor, este "Heritage Changes", potrivit https://www.icomos.org/.

Tema "Heritage Changes" oferă oportunitatea de a răspunde întrebărilor referitoare la învăţarea modalităţilor tradiţionale de cunoaştere şi a sistemelor de cunoştinţe în legătură cu acţiunea climatică şi cum să fie utilizată focalizarea asupra patrimoniului cultural pentru a sprijini protecţia echitabilă a comunităţilor vulnerabile prin acţiuni climatice, răspunzând în acelaşi timp la Deceniul ONU de Acţiune: "Acţiune Climatică" (SDG13), "Life Below Water" (SDG14), "Life on Land" (SDG15).

Cunoştinţele tradiţionale pot furniza informaţii privind acţiunile inovatoare şi transformatoare în domeniul schimbărilor climatice luând în considerare o serie de strategii, precum: integrarea conservării tradiţionale a clădirilor istorice, reutilizarea adaptivă şi/sau eficienţa energetică a clădirilor de patrimoniu şi a peisajelor culturale; prezentarea dezvoltării infrastructurii inovatoare pentru a furniza modalităţile în care cunoştinţele tradiţionale, practicile şi moştenirea culturală pot face parte din soluţii; captarea filosofiei şi a raţiunii tradiţionale în abordarea mediului (atât pământul, cât şi apa) şi a climei, aşa cum se manifestă în patrimoniul construit indigen şi în peisajele culturale.

În 2022, ICOMOS a propus pentru marcarea zilei, tema "Heritage and Climate through open, constructive and intergenerational dialogues", arată https://www.icomos.org/.

În decembrie 2020, în cadrul celei de-a 20-a Adunări Generale a ICOMOS s-a votat în unanimitate declararea "Urgenţei Climatice şi Ecologice", fiind recunoscut potenţialul patrimoniului cultural de a permite acţiuni climatice incluzive, transformatoare şi echitabile prin protejarea tuturor tipurilor de moştenire culturală de efectele negative asupra climei, implementarea de răspunsuri la dezastre bazate pe riscuri, oferind o dezvoltare durabilă rezistentă la climă şi asta dintr-o perspectivă a echităţii şi justiţiei. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Ruxandra Bratu)