La 15 aprilie 2013, în apropierea liniei de sosire a maratonului de la Boston, a avut loc un atentat cu bombă, care s-a soldat cu trei morţi şi 264 de răniţi. Concret, două dispozitive explozive artizanale au explodat pe o stradă aglomerată de lângă linia de sosire a maratonului de la Boston - cel mai vechi maraton din SUA -, în jurul orei locale 14.50, la un interval de 12 secunde.

Numeroase persoane rănite, unele aflate în stare gravă sau critică, au fost spitalizate după atentat la Boston Medical Center, la Brigham and Women's Hospital, sau la centrul medical Beth Israel Deaconess. Numeroase persoane au suferit amputări ale membrelor inferioare ca urmare a rănilor grave suferite în atentat. Bombele artizanale, pregătite în oale sub presiune şi care au explodat aproape de linia de sosire a maratonului, conţineau cuie şi bucăţi de metal care au provocat răni mai ales la membrele inferioare, multe persoane pierzându-şi unul sau ambele picioare chiar în momentul deflagraţiei.

Preşedintele american Barack Obama a denunţat, la 16 aprilie, "un act de terorism (...), odios şi laş". Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a condamnat, tot la 16 aprilie, "actele îngrozitoare" petrecute la sfârşitul maratonului de la Boston, iar şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, s-a declarat "şocată" şi a denunţat "acte condamnabile". De asemenea, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat "profund şocat" de exploziile de la Boston. "Gândurile mele se îndreaptă spre cei din Boston şi spre întreaga ţară (SUA)", a afirmat Rasmussen, într-un comunicat de presă.

Tot la 16 aprilie 2013, anchetatorii americani au început să cerceteze minuţios miile de fotografii şi imagini video luate în cursul dublului atentat comis în timpul maratonului de la Boston, adresând publicului noi apeluri pentru a contribui la identificarea autorilor crimei. Poliţia s-a bazat pe prezenţa miilor de persoane venite cu aparate foto şi camere video ca să asiste la finalul maratonului. Imagini de la locul tragediei au apărut pe reţele sociale la câteva minute după producerea celor două explozii. Un blog pe internet, intitulat "4chan ThinkTank", a fost creat pentru a analiza toate instantaneele şi imaginile video ale maratonului de la Boston, în scopul identificării posibililor suspecţi ai atentatului.

La 17 aprilie 2013, Consiliul de Securitate al ONU a adus un omagiu victimelor atentatului de la Boston. În aceeaşi zi, Fox News transmitea că a fost stabilită identitatea celor trei persoane care şi-au pierdut viaţa în urma atentatului, fiind vorba despre Martin Richard, un băieţel de opt ani din Boston, Krystle Campbell (29 de ani) din oraşul Medford, şi un absolvent al Universităţii din Boston, al cărui nume nu a fost făcut public.

În ziua de 19 aprilie 2013, doi suspecţi, Djohar A. Ţarnaev şi Tamerlan Ţarnaev, au ucis un ofiţer de poliţie, au rănit un agent de circulaţie într-un schimb de focuri şi au atacat forţele de ordine cu mecanisme explozive în încercarea de a scăpa. În aceeaşi zi, unul dintre cei doi suspecţi a murit într-un schimb de focuri cu poliţia. Suspecţii în atentatul de la Boston sunt doi fraţi de origine cecenă, a informat în aceeaşi zi canalul de televiziune americană NBC News. Poliţia a continuat urmărirea celui de-al doilea bărbat în oraşul Boston, unde traficul a fost blocat. Suspectul care a supravieţuit a fost identificat drept Djohar A. Ţarnaev, în vârstă de 19 ani, care locuia în Cambridge, Massachusetts. Presa americană a mai informat că acei doi bărbaţi erau cetăţeni americani din 2012. În aceeaşi zi, Spitalul Beth Israel din Boston a confirmat că un bărbat ale cărui semnalmente corespund cu ale unuia dintre suspecţii atentatului din timpul maratonului a ajuns, în cursul nopţii, grav rănit la spital şi ulterior a decedat.

În noaptea de 19 spre 20 aprilie 2013 a fost capturat de poliţie al doilea suspect al atentatului, Djohar Ţarnaev. Acesta a fost dus în stare gravă la spital, fiind rănit în timpul acţiunilor organizate de poliţie pentru capturarea sa.

Într-un interviu acordat la 21 aprilie 2013 televiziunii americane CBS, şeful poliţiei din Boston, Ed Davis, a precizat că fraţii Ţarnaev aveau numeroase dispozitive explozive artizanale, precum bombele utilizate în atentatul din timpul maratonului şi grenadele pe care le-au lansat asupra poliţiştilor în timpul urmăririi, precum şi o mare cantitate de muniţii.

La 22 aprilie, oraşul Boston a păstrat un minut de reculegere la 14.50 /18.50 GMT/, exact la o săptămână după atentat. La Washington, preşedintele Barack Obama şi Senatul au marcat, de asemenea, un minut de reculegere. Un moment de tăcere a fost de asemenea păstrat la Bursa din New York.

Djohar Ţarnaev a fost inculpat, la 22 aprilie 2013, pentru folosirea unei "arme de distrugere în masă", el riscând pedeapsa capitală, a precizat ministerul american al justiţiei. A doua zi, la 23 aprilie, Djohar Ţarnaev a declarat anchetatorilor că fratele său, Tamerlan Ţarnaev, a fost cel care a dirijat atacurile sângeroase şi că nicio grupare internaţională nu a fost implicată.

Trei noi suspecţi în ancheta privind atentatul de la Boston au fost acuzaţi, la 1 mai 2013, de obstrucţionare a justiţiei, mai ales pentru încercarea de a face să dispară calculatorul şi rucsacul celui mai mic dintre fraţii Ţarnaev, a anunţat procurorul din Boston. Este vorba despre trei studenţi de 19 ani: Dias Kadârbaev şi Azamat Tazhaiakov, originari din Kazahstan, şi Robel Phillipos, american. Primii doi au fost acuzaţi de complot în scopul de a obstrucţiona justiţia, a precizat procurorul într-un comunicat.

La 3 mai 2013, presa americană - citându-l pe Djohar Ţarnaev - a dezvăluit că fraţii Ţarnaev prevăzuseră iniţial să comită atentate sinucigaşe cu ocazia sărbătorii naţionale a Statelor Unite ale Americii, 4 iulie, însă şi-ar fi schimbat planul după ce au reuşit să-şi pregătească bombele mai devreme decât prevăzuseră.

La 27 iunie 2013, procurorul federal al oraşului Boston a anunţat că au fost reţinute, în total, 30 de capete de acuzare împotriva lui Djohar Ţarnaev, acuzat de comiterea atentatelor din 15 aprilie de la maratonul din Boston. Ţarnaev a fost acuzat, între altele, de utilizare de armă de distrugere în masă, atentat într-un spaţiu public şi utilizarea unei arme de foc antrenând moartea. Şaptesprezece dintre capetele de acuzare reţinute împotriva lui Djohar Ţarnaev îi pot aduce pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viaţă, a menţionat procurorul.

Procesul lui Djohar Ţarnaev a început la 5 ianuarie 2015, la Boston, procedura debutând cu alegerea juriului. La 8 aprilie 2015, Djohar Ţarnaev a fost declarat vinovat pentru atentatul de la Boston din aprilie 2013. Cei 12 juraţi au avut nevoie de 11 ore pentru a da acest verdict. În total, 30 de capete de acuzare au fost reţinute împotriva lui Ţarnaev, dintre care 17 pasibile de pedeapsa cu moartea. În prima parte a procesului, care a durat o lună, acuzarea a prezentat 92 de martori. Avocaţii lui Djohar Ţarnaev, care nu au prezentat decât patru martori, au recunoscut că el a depus în mulţime una dintre cele două bombe care au explodat la maraton, dar l-au descris ca fiind un adolescent sub influenţa fratelui său mai mare radicalizat, Tamerlan Ţarnaev. În mai 2015 Djohar Ţarnaev a fost condamnat la moarte.

La 5 iunie 2015, Azamat Tajaiakov, prieten al lui Djohar Ţarnaev, a primit trei ani şi jumătate de închisoare pentru obstrucţionarea justiţiei, relata AFP. Condamnarea lui Azamat Tajaiakov a intervenit la patru zile după cea a lui Dias Kadîrbaev, un alt kazah şi prieten al lui Djohar Ţarnaev, împotriva căruia a fost dictată o pedeapsă de şase ani.

La 31 iulie 2020, o curte de apel federală din Boston a anulat condamnarea la moarte a lui Djohar Ţarnaiev pentru atentatul comis în 2013 şi a trimis cazul instanţei competente pentru a decide cu privire la o nouă sentinţă, informau AFP şi dpa. Instanţa a anulat doar partea din hotărâre care privea capetele de acuzare pasibile de pedeapsa cu moartea.

La 4 martie 2022, Curtea Supremă a Statelor Unite a restabilit sentinţa capitală împotriva lui Djohar Ţarnaiev, relata Reuters. Într-o decizie adoptată cu şase voturi pentru (ale judecătorilor conservatori) şi trei voturi împotrivă (ale judecătorilor liberali), Curtea a validat recursul depus de Departamentul Justiţiei faţă de hotărârea din 2020 a unei instanţe inferioare care menţinuse condamnarea lui Tsarnaev, dar respinsese sentinţa capitală împotriva sa, considerând că inculpatului îi fusese încălcat dreptul la un proces corect, prevăzut de Al Şaselea Amendament al Constituţiei. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu;editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

* Material realizat pe baza ştirilor AGERPRES