Aproape de Castelul Peleş, la doar câteva sute de metri mai sus pe coasta dealului, se înalţă un alt castel, mai mic, Pelişorul, construit între 1899 şi 1903 de către arhitectul Karel Liman şi decorat de Bernhard Ludwig, potrivit https://patrimoniupeles.ro/.

Castelul Pelişor a fost conceput ca reşedinţă pentru principele Ferdinand, moştenitorul coroanei regelui Carol, şi pentru soţia sa, principesa Maria. Nepot al regelui Carol, Ferdinand va deveni următorul rege al României. Regina Maria şi-a lăsat amprenta asupra personalităţii castelului Pelişor, decorat, sub supravegherea sa, într-o varietate unică a stilului Art Nouveau, ce împleteşte elemente celtice şi bizantine. Întreaga casă a fost decorată pentru o reşedinţă princiară şi poartă amprenta personalităţii puternice a Reginei Maria.

Regele Ferdinand şi Regina Maria au continuat să locuiască la Pelişor chiar şi după Încoronare. Peleşul li se părea prea mare şi copleşitor. Regina Maria scria în memoriile sale: "Preferăm să ne păstrăm obiceiurile în căminul nostru, mai mic şi mai vesel". Spre deosebire de Castelul Peleş, o reşedinţă regală, concepută pentru funcţii oficiale, Pelişorul este, mai presus de orice altceva, un cămin. Dacă Peleşul este impunător şi solemn, Pelişorul este elegant şi primitor. Exteriorul său aminteşte arhitectura cabanelor de munte şi păstrează coerenţa cu stilul castelului Peleş.

Castelul Pelişor, Sinaia, 10 martie 2014.

Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO

Regele Ferdinand şi Regina Maria şi-au crescut aici cei şase copii: Principele Carol (viitorul Carol al II-lea al României), Principesa Elisabeta (viitoarea regină a Greciei), Principesa Maria (viitoarea regină a Iugoslaviei), Principele Nicolae, Principesa Ileana (arhiducesă de Habsburg) şi Principele Mircea.

În perioada regimului comunist, Pelişorul a avut aceeaşi soartă ca restul proprietăţilor regale din Sinaia: a fost rezervat ca reşedinţă de protocol, închis publicului până în anii '90, când a fost redeschis ca muzeu. În anul 2006 a fost retrocedat Regelui Mihai.

Cele 70 de camere împărţite pe trei etaje sunt concepute pentru confort şi relaxare. Decorul interior este eclectic dar nu excesiv. Designul vizionar face ca Pelişorul să concureze fără probleme orice reşedinţă modernă. Fiecare spaţiu invită la contemplaţie şi induce o stare de bine. Varietatea de stiluri ingenios combinate provoacă ochiul şi spiritul şi îl face pe vizitator să dorească să revină.

Castelul Pelişor, Sinaia, 10 martie 2014.

Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO

Până la finisarea Pelişorului, principele Ferdinand şi principesa Maria au locuit la Foişor, menţionează www.welcometoromania.ro.

Principalele săli ale castelului sunt: a) Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeşte luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900; b) Biroul Regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului, în stilul neorenaşterii germane, se detaşează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi Foişor; c) Capela integrată apartamentului Reginei Maria se află într-un spaţiu placat cu marmură de Ruschiţa, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripţie emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă; d) Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte şi Meserii de la Sinaia (şcoală înfiinţată de rege), după planurile şi desenele Reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decoraţie antrelacul de inspiraţie celtică şi elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900; e) Biroul Reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncoveneşti şi un cămin specific interioarelor româneşti, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul şi crucea gamată; f) Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decoraţie. Pereţii din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag Reginei, întrucât era emblema oraşului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar şi legat de Scoţia, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice şi bizantine este pus în valoare şi de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.

Castelul Pelişor deţine o valoroasă colecţie de artă decorativă aparţinând Art-Nouveau, printre care lucrări ale unor artişti ca E. Galle, fraţii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc., arată Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice. O menţiune specială merită manuscrisul - pergament realizat de Maria şi dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul "Tinerimea artistică", mişcare patronată de regină, ce reunea artişti români aflaţi la începutul carierei. La Castelul Pelişor se află şi alte lucrări ale Reginei Maria, în afară de manuscrisul menţionat anterior, ca de exemplu câteva acuarele reprezentând crini.

Castelul Pelişor a fost deschis publicului vizitator în februarie 1993, notează https://peles.ro. Muzeul, cu o valoare inestimabilă, ce cuprinde o valenţă istorică, o alta memorialistică şi una artistică, constituie o importantă componentă a zestrei culturale a poporului român. Acest edificiu este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleş, într-o perioadă ce se suprapune practic întregii sale vieţi trăite în România. În paralel cu castelul Peleş, au fost construite în apropiere Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecţilor, Casa Grădinii, iar mai târziu Castelul Pelişor, un dar oferit de regele Carol I principilor moştenitori.

Alături de Castelul Peleş, Pelişorul este o atracţie turistică extrem de apreciată, şi, s-ar putea spune, un loc de "pelerinaj" pentru toţi cei fascinaţi de personalitatea Reginei Maria. De asemenea, este o sursă de inspiraţie pentru designerii şi decoratorii îndrăzneţi şi un loc extraordinar pentru întâlniri şi evenimente. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)