Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 3-7 aprilie 2023: Partidul Finlandezii aderă la grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Comisia Europeană a anunţat sărbătorirea celei de-a 30-a aniversări a Fondului de coeziune; Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova un grant de 10 milioane de euro; preşedintele francez Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut întrevederi la Beijing cu conducerea chineză; Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) - date.


Parlamentul European
* Partidul de extrema dreaptă Finlandezii a decis să se alăture grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) din Parlamentul Europeana, explicându-şi decizia prin faptul că acest grup susţine "apărarea fără compromisuri a civilizaţiei occidentale şi arhitectura politicii de securitate europene", nota în 6 aprilie, Politico.

"Schimbarea radicală în politica de securitate a Finlandei", cauzată de războiul Rusiei contra Ucrainei, a determinat formaţiunea Finlandezii să-şi reexamineze reţelele de cooperare internaţională, potrivit unei declaraţii a partidului.

Războiul din Ucraina a făcut ca Finlanda, ce are o frontieră terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, să adere la NATO, ţara nordică devenind, în 4 aprilie, al 31-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.


Comisia Europeană
* Comisia Europeană a anunţat la 3 aprilie sărbătorirea celei de-a 30-a aniversări a Fondului de coeziune. (https://ec.europa.eu)

În ultimii 30 de ani, Fondul de coeziune a investit aproximativ 179 miliarde euro în coeziunea economică, socială şi teritorială a UE, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Instituit prin Tratatul de la Maastricht ca o completare necesară a pieţei unice în setul de instrumente al politicii de coeziune, Fondul de coeziune a primit misiunea de a sprijini investiţiile în infrastructura de transport şi în protecţia climei şi a mediului. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a tratării deşeurilor, eficienţa energetică, energia din surse regenerabile şi infrastructura rutieră şi feroviară.

Fondul se axează pe statele membre cu un venit naţional brut sub 90 % din media UE pentru a stimula convergenţa între economiile europene. Sprijinul din partea Fondului de coeziune, asemenea tuturor finanţărilor din cadrul politicii de coeziune, au contribuit la creşterea veniturilor naţionale ale ţărilor beneficiare. Irlanda şi Spania au fost primele ţări care au înregistrat o creştere a VNB peste pragul de eligibilitate de 90 % din media UE.

* În 5 aprilie, Comisia răspunde iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) "Salvaţi albinele şi fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos". (https://ec.europa.eu)

Succesul iniţiativei cetăţeneşti este un semn clar al sprijinului public larg pentru acţiuni în favoarea polenizatorilor, a biodiversităţii şi a agriculturii durabile, arată un comunicat al Comisiei Europene. În acest context, Comisia solicită Parlamentului European şi Consiliului să ajungă la acorduri rapide şi ambiţioase cu privire la propunerile legislative deja prezentate, care vor contribui la protejarea şi refacerea polenizatorilor în Europa şi la transpunerea în legislaţie a ambiţiilor cetăţenilor.

* Uniunea Europeană a acordat, în 5 aprilie, Republicii Moldova un grant de 10 milioane de euro, iar alte 40 de milioane de euro vor fi oferite Chişinăului la începutul lunii mai sub formă de împrumut, a informat MOLDPRES, citând un comunicat al Comisiei Europene.

Banii fac parte din asistenţa macrofinanciară acordată Chişinăului, în valoare totală de 150 milioane de euro.

În comunicatul Comisiei Europene se precizează că banii sunt acordaţi după ce "Republica Moldova a îndeplinit condiţiile convenite cu UE pentru eliberarea acestei plăţi".

Comisia Europeană susţine că sprijinul va ajuta Republica Moldova să abordeze nevoile sale urgente de finanţare şi să sprijine stabilitatea macroeconomică generală, permiţând în acelaşi timp reforme ample şi ambiţioase.

* În 6 aprilie, preşedintele francez Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut întrevederi la Beijing, cu conducerea chineză pentru a discuta despre relaţiile "complexe" dintre părţi, într-un efort de a obţine sprijinul Chinei pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit dpa.

"China este de o mare importanţă pentru Europa având în vedere interdependenţele şi o lungă istorie comună", a declarat von der Leyen în debutul discuţiilor cu premierul chinez Li Qiang.

Ambele părţi "au beneficiat imens" de pe urma acestei relaţii, a subliniat ea într-o înregistrare postată pe Twitter.

"Cu toate acestea, relaţiile UE-China au devenit mai complexe în ultimi ani", a adăugat şefa CE, insistând pe discutarea "tuturor aspectelor relaţiilor (UE-China) astăzi", ceea ce "va ajuta atât Uniunea Europeană, cât şi China să navigheze într-un mediu geopolitic complex şi volatil".


Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) - date

* În 2020, în Uniunea Europeană erau 9,1 milioane de ferme, cu 5,3 milioane mai puţine decât în 2005 (echivalentul unui declin de aproximativ 37%), arată datele publicate în 3 aprilie de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Deşi, în 2020, erau mai puţine ferme în UE din toate tipurile decât în 2005, scăderile la anumite tipuri de ferme au fost mai semnificative decât la altele. Astfel, au fost cu 2,6 milioane mai puţine ferme mixte, cu 1,6 milioane mai puţine ferme specializate în creşterea animalelor şi cu 0,9 milioane mai puţine ferme specializate în culturi.

* Producţia de energie în Uniunea Europeană este repartizată pe diferite surse de energie precum combustibili solizi, gaze naturale, ţiţei, energie nucleară şi energie regenerabilă cum ar fi biomasa, hidro, solară şi eoliană, arată datele publicate în 3 aprilie de Eurostat.

În 2021, sursa care a contribuit cel mai mult la producţia de energie primară a UE a fost energia regenerabilă (41% din totalul producţiei de energie în Uniunea Europeană). Această tendinţă se înregistrează din 2016, când regenerabilele au depăşit pentru prima dată energia nucleară.

A doua sursă este energia nucleară (31%), urmată de combustibilii solizi (18%), gazele naturale (6%), ţiţei (3%) şi altele (0,2%).

În cazul României, principalele surse de energie în 2021 au fost gazele naturale (32,3%), energia regenerabilă (26,7%), combustibilii solizi (14,5%), ţiţeiul (14,1%) şi energia nucleară (12,5%).

* Rata deprivării materiale şi sociale severe în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani a fost de 6,1% în Uniunea Europeană în anul 2021, însă în România s-a cifrat la 23%, arată datele publicate în 4 aprilie de Eurostat.

În rândul statelor membre, proporţia tinerilor care au fost grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social a fost mai mică de 3% în 11 dintre cele 26 de state membre pentru care sunt disponibile date: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Ţările de Jos, Croaţia, Slovenia, Finlanda, Austria şi Estonia.

La polul opus, ţările membre cu cea mai mare proporţie a tinerilor grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social sunt România (23,1%), Bulgaria (18,7%) şi Grecia (14,2%).

* Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2022, prima scădere din ultimii opt ani, respectiv din 2015, când a început trendul ascendent.

Potrivit datelor publicate în 4 aprilie de Eurostat, preţurile locuinţelor au consemnat un declin de 1,5% în trimestrul patru din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, înregistrând un avans de 0,6%.

În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul patru din 2022, urcând cu 3,6% şi, respectiv, 2,5%, comparativ cu perioada similară din 2021. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)