O nouă reuniune a miniştrilor de externe din statele NATO are loc la 4 şi 5 aprilie 2023, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Înainte de începerea lucrărilor, va avea loc ceremonia oficială de aderare a Finlandei la NATO.

Reuniunea miniştrilor de externe aliaţi va debuta, la 4 aprilie, cu o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina (NUC) cu participarea ministrului de externe ucrainean Dmitro Kuleba, în cadrul căreia vor fi discutate evoluţiile recente în ceea ce priveşte agresiunea Rusiei, consolidarea sprijinului Aliaţilor pentru Ucraina şi procesul de reformă internă din acest stat.

Lucrările vor continua în 5 aprilie, cu o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic (NAC) în format aliat, dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius. În cadrul acestei sesiuni, şefii diplomaţiilor aliate vor trece în revistă implementarea deciziilor Summitului de la Madrid, cu accent pe consolidarea cooperării cu statele partenere, politica NATO a "Uşilor Deschise", angajamentul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor.

***

Reuniunile la nivel de miniştri de externe ai NATO (ministeriale de externe ale NATO) sunt, alături de reuniunile miniştrilor apărării ai organizaţiei şi summit-urile NATO, sesiuni care au loc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism politic decizional din cadrul NATO. În unele cazuri, miniştrii de externe şi cei ai apărării din NATO se reunesc în ministeriale comune, conform https://www.nato.int/.

Spre deosebire de summit-urile NATO, care sunt adesea organizate în momente cheie ale evoluţiei Alianţei şi care nu sunt întâlniri regulate, organizate la nivel de şefi de stat şi de guvern, reuniunile miniştrilor de externe (ministeriale) din statele NATO au loc în cadrul Consiliului de două ori pe an şi uneori mai des, iar temele discutate au în vedere urmărirea priorităţilor politice aliate pe domeniile esenţiale ale activităţii Alianţei. În anii în care au loc Summituri NATO, aceste reuniuni pregătesc subiectele dezbătute şi deciziile adoptate de şefii de stat sau de guvern ai ţărilor aliate, conform https://catalog.archives.gov/.

***

* În zilele de 1-2 aprilie 2020, miniştrii de de externe ai NATO s-au reunit, prin videoconferinţă, având în centru discuţiilor răspunsul Alianţei la pandemia de COVID-19. În context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că forţele armate aliate răspund la pandemie, inclusiv prin ajutor cu spitale de campanie, transport de pacienţi, dezinfectare a spaţiilor publice şi securizarea punctelor de trecere a frontierei, conform https://www.nato.int/. Alte subiecte abordate au fost situaţia din Afganistan, parteneriatul cu Georgia şi Ucraina, procesul de reflecţie strategică privind consolidarea dimensiunii politice a NATO, evoluţiile de securitate în spaţiul euro-atlantic, precum procesul de adaptare a NATO şi consolidarea rolului Alianţei în proiectarea stabilităţii. Reuniunea a avut o semnificaţie politică specială şi din perspectiva faptului că a fost prima la care Republica Macedonia de Nord a participat formal ca stat aliat, numărul statelor membre NATO ajungând astfel la 30, conform mae.ro.

* NATO au avut o altă reuniune la nivel de miniştri de externe, online, în perioada 1-2 decembrie 2020, abordând raportul grupului de experţi externi cu privire la modul de adaptare a NATO (iniţiativa NATO 2030), îngrijorările privind încălcarea tratatelor de către Rusia, procesul de pace din Afganistan sau securitatea în regiunea Mării Negre, scrie site-ul NATO, https://www.nato.int/.

* Următoarea reuniune a NATO la nivel de miniştri de externe s-a desfăşurat în 23-24 martie 2021, la sediul NATO de la Bruxelles, unde s-a discutat despre Rusia, controlul armelor nucleare, iniţiativa NATO 2030, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii (incluzând misiunea NATO în Irak), procesul de pace din Afganistan. Secretarul general al NATO a atras atenţia asupra relaţiei cu Rusia, despre care a spus că rămâne una foarte dificilă. Secretarul general al NATO a spus că aliaţii rămân ferm angajaţi în controlul armelor nucleare şi că salută recenta decizie de a extinde Noul Tratat START, în contextul în care "Rusia continuă să desfăşoare arme nucleare noi şi destabilizatoare". La reuniune, a participat şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

* La 14 aprilie 2021, a avut loc o reuniune extraordinară comună a NATO la nivel de miniştri de externe şi miniştri ai apărării, tot la sediul NATO de la Bruxelles. Au participat şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi secretarul SUA al apărării, Lloyd J. Austin. Miniştrii au adoptat o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis încheierea Misiunii Resolute Support din Afganistan şi retragerea forţelor aliate începând cu 1 mai 2021. "(...) recunoscând că nu există o soluţie militară la provocările cu care se confruntă Afganistanul, aliaţii au stabilit că vom începe retragerea forţelor Misiunii de Sprijin Resolut până la 1 mai. Această retragere va fi ordonată, coordonată şi deliberată", se arată în declaraţia de pe site-ul https://www.nato.int/.

* La reuniunea comună a miniştrilor de externe şi cei ai apărării NATO din 1 iunie 2021, s-a pregătit Summitul NATO din 14 iunie. "Miniştrii au abordat o serie de probleme precum Afganistan, Belarus, Rusia şi China, dar şi necesitatea ca NATO să se adapteze la o nouă eră a concurenţei globale în creştere" (agenda NATO 2030), a declarat secretarul general, Jens Stoltenberg. Agenda NATO 2030 se referă la consolidarea rolului Alianţei în menţinerea ordinii internaţionale bazate pe reguli, despre care Jens Stoltenberg a spus că "este contestată de regimuri autoritare, precum Rusia şi China". Aceasta include consolidarea parteneriatelor existente şi construirea altora noi, inclusiv în Asia-Pacific, Africa şi America Latină, scrie site-ul https://www.nato.int/

* La 20 august 2021, miniştrii de externe din NATO s-au reunit din nou, într-o reuniune extraordinară, pentru a discuta situaţia din Afganistan în contextul în care occidentalii şi-au accelerat operaţiunile de evacuare de la Kabul. Videoconferinţa a fost destinată "menţinerii unei coordonări strânse şi discutării unei abordări comune privind Afganistanul" după preluarea puterii de către talibani, a precizat Jens Stoltenberg pe Twitter, la 18 august 2021. "Suntem uniţi în preocuparea noastră profundă cu privire la evenimentele grave din Afganistan şi solicităm încetarea imediată a violenţei. Ne exprimăm, de asemenea, îngrijorări profunde cu privire la raportările de încălcări grave ale drepturilor omului şi abuzuri în Afganistan. Ne afirmăm angajamentul faţă de declaraţia Consiliului de Securitate al ONU din 16 august şi solicităm aderarea la normele şi standardele internaţionale privind drepturile omului şi dreptul internaţional umanitar în toate circumstanţele", au afirmat miniştrii de externe ai NATO, într-o declaraţie comună. După aproape două decenii, NATO şi-a încheiat, în vara anului 2021, operaţiunile militare în Afganistan şi şi-a retras cele mai multe trupe din ţară (Reuters).

* Următoarea reuniune la nivel de miniştri de externe ai NATO a avut loc la Riga, în Letonia, în zilele de 30 noiembrie-1 decembrie 2021. În prima zi a reuniunii, a avut loc un schimb de opinii referitor la evoluţiile curente de securitate din Vecinătatea Estică a Alianţei, precum şi la problematica controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării. De asemenea, miniştrii aliaţi au abordat aspecte privind viitorul Concept Strategic al NATO. În cea de-a doua zi a ministerialei, la 1 decembrie 2021, lucrările au debutat cu participarea Georgiei şi Ucrainei. A urmat o sesiune în format aliat privind Afganistanul. Jens Stoltenberg a subliniat 5 elemente care ar trebui să fie în centrul următorului concept strategic: protejarea valorilor NATO, întărirea puterii militare a Alianţei, întărirea societăţilor din ţările membre NATO şi construirea NATO ca legătură instituţională între Europa şi America de Nord, notează site-ul https://www.nato.int/.

* La 7 ianuarie 2022, a avut loc reuniunea extraordinară a NATO la nivel de miniştri de externe, în cadrul căreia s-a discutat despre tensiunile legate de Ucraina şi despre securitatea în Europa, după prezentarea mai multor cereri de către Moscova. Occidentul acuza Moscova, la acea dată, de pregătirea unei agresiuni împotriva Ucrainei, ţinând cont de zecile de mii de soldaţi şi cantităţile semnificative de material şi echipamente militare desfăşurate la graniţa Rusiei cu Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat, la reuniune, că Alianţa Nord-Atlantică este îngrijorată de riscul real de conflict în Ucraina prin continuarea consolidării militare a Rusiei la frontierele sale şi trebuie să se pregătească pentru un eşec al diplomaţiei (AFP).

* La 4 martie 2022, o nouă ministerială extraordinară a NATO la nivel de miniştri de externe a avut loc, la scurt timp de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Discuţiile s-au concentrat pe agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, impactul acestei crize asupra securităţii în Vecinătatea Estică a Alianţei, în special asupra regiunii Mării Negre, şi la nivel european şi euroatlantic, precum şi pe acţiunile de răspuns ale Alianţei Nord-Atlantice, cu accent pe măsurile privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Secretarul general Jens Stoltenberg a reiterat, în context, că agresiunea Rusiei a creat "o nouă normalitate în securitatea europeană în care Rusia contestă deschis ordinea de securitate europeană şi foloseşte forţa pentru a-şi urmări obiectivele".

* Şi reuniunea miniştrilor de externe ai NATO din 6-7 aprilie 2022, desfăşurată în format fizic, a fost dedicată războiului din Ucraina. Secretarul general Jens Stoltenberg l-a întâmpinat (7 aprilie 2022) pe ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, la sediul NATO, înaintea reuniunii propriu-zise a miniştrilor de externe ai NATO. "Nu am văzut niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat ambiţia de a controla întreaga Ucraină şi, de asemenea, de a rescrie ordinea internaţională, aşa că trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. (...)", a precizat Jens Stoltenberg.

* Reuniunea NATO la nivel de miniştri de externe, din 15 mai 2022, care a avut loc la Berlin, în format informal, a adus pe ordinea de zi subiecte precum posibila cerere de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei, precum şi reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina în urma invaziei Rusiei, conform https://www.nato.int/.

* Reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai NATO a avut loc la Bucureşti, în zilele de 29 şi 30 noiembrie 2022, fiind prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Principalul subiect abordat în prima zi a reuniunii s-a referit la provocările la adresa securităţii transatlantice, generate de războiul din Ucraina şi la securitatea în regiunea strategică a Mării Negre, aceasta fiind una din măsurile de implementare a prevederilor Conceptului Strategic adoptat la Summitul NATO de la Madrid, care recunoaşte Marea Neagră ca zonă de importanţă strategică pentru Alianţă. Agenda celei de-a doua zile a evenimentului a inclus reuniunea oficială a Consiliului Nord-Atlantic (NAC) la nivel de miniştri ai afacerilor externe, precum şi o sesiune în format extins, împreună cu miniştrii din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, conform site-urilor mae.ro şi https://www.nato.int/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)