Istoricul şi academicianul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România, a publicat numeroase studii în prestigioase reviste istorice, abordând teme precum: geneza statelor româneşti în secolul al XIV-lea, curentele heterodoxe şi impactul lor asupra vieţii spirituale şi politice româneşti, evoluţia regimului ţărănimii în secolul al XVIII-lea, politica de reforme a domnilor fanarioţi, istoria bazinului pontic în vremea hegemoniilor veneţiană şi genoveză.

S-a născut la 25 iunie 1928, la Bucureşti, unde şi-a efectuat studiile liceale şi universitare. A absolvit liceul "Dimitrie Cantemir" (1946), Facultatea de Litere şi Filosofie - Secţia istorie-geografie (1950). În 1968, şi-a susţinut teza de doctorat "Regimul dominaţiei austriece în Oltenia (1718-1739)".

A fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1954-1957), apoi cercetător ştiinţific (din 1957) şi director (1990-2001) la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române (1866-2003)'' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003) şi http://www.acad.ro.

Istoricii Şerban Papacostea (dr.) şi Andrei Pippidi sunt decoraţi cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în Grad de Cavaler, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, Bucureşti, 1 decembrie 2008.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO

​​​Considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România, este autorul unei bogate opere ştiinţifice: "Oltenia sub stăpânirea austriacă 1718-1739" (1971), distinsă cu Premiul "N. Bălcescu" al Academiei Române; "Geneza statului în evul mediu românesc. Studii critice" (1988); "Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciadă şi Imperiul Mongol" (1994).

De asemenea, a publicat numeroase studii în prestigioase reviste istorice, abordând teme precum: geneza statelor româneşti în secolul al XIV-lea, poziţia internaţională a Ţărilor Române în secolul XV în funcţie de rivalitatea marilor puteri vecine, cu privire specială asupra domniei lui Ştefan cel Mare, curentele heterodoxe şi impactul lor asupra vieţii spirituale şi politice româneşti, evoluţia regimului ţărănimii în secolul al XVIII-lea, politica de reforme a domnilor fanarioţi, istoria bazinului pontic în vremea hegemoniilor veneţiană şi genoveză.

Academicianul Şerban Papacostea susţine un discurs decernarea anuală a Premiilor Revistei ”Cuvântul”, după ce i-a fost acordat Premiul pentru istorie, Bucureşti, 23 ianuarie 2007. 

Foto: (c) ALEX MICSIK /Arhivă istorică AGERPRES

Este autorul unor lucrări referitoare la activitatea unor reputaţi istorici români: "N. Iorga şi Institutul de Istorie Universală" (1991), "Testamentul istoriografic al lui N. Iorga" (1991), "Gheorghe I. Brătianu: istoricul şi omul politic" (1993), "Un dascăl de rigoare ştiinţifică şi morală: Dionisie M. Pippidi" (1994). A contribuit la elaborarea tratatului "Istoria României" (vol. III, 1964), la scrierea sintezelor "Istoria poporului român" (1970) şi "Istoria României" (1999).

A fost redactor şef al "Revistei istorice", coeditor al revistei "Il Mar Nero" (Italia), coredactor al colecţiei "Rumanian Studien" (Germania), membru în colegiul de redacţie al publicaţiei "Studii şi materiale de istorie medie" şi membru în Comitetul internaţional "Repertorium Fontium Historiae Medii Aevi".

Membru corespondent (1993) şi membru titular (2016) al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Ligure de Ştiinţe şi Litere din Genova (1996). Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa (3 nov. 2006). A fost distins cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2008) şi cu aceeaşi distincţie, în grad de Ofiţer (2017).

A murit la 6 aprilie 2018, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Academicianul Şerban Papacostea susţine un discurs la evenimentul de lansare a volumelor ”Cercetări Numismatice XV” şi ”Onoarea Naţiunilor. Ordine şi Decoraţii din patrimoniul Muzeului National de Istorie a României”, Bucureşti, 18 ianuarie 2012.