DOCUMENTAR: Cinci ani de la moartea actriţei Carmen Stănescu (12 aprilie)
Actriţa Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în Bucureşti. A absolvit Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, la clasa profesoarei Marioara Voiculescu, potrivit site-ului Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, www.tnb.ro.
În adolescenţă, a practicat mai multe sporturi, între care şi tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa naţională, menţionează Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I, Bucureşti 2002.
A debutat în teatru în 1945, cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa ''Fraţii Karamazov'' după Fiodor Mihailovici Dostoievski, jucată la Teatrul ''Constantin Nottara'' (examen condus de profesoara Marioara Voiculescu), potrivit www.tnb.ro.
Actriţele Carmen Stănescu (stg.) şi Aimee Iacobescu în piesa de teatru ”Menajeria de sticlă”, montată pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, 21 februarie 1992.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL /Arhivă istorică AGERPRES
Tot în anul 1945 a început să joace şi pe scena Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti. Aici a interpretat, de-a lungul anilor, peste 30 de roluri, dintre care: Ileana Cosânzeana, în ''Înşir'te mărgărite" de Victor Eftimiu (regia Ion Iliescu, 1945); Gina, în ''Mitică Popescu" (autor şi regie Camil Petrescu, 1945); Agafia Tihonovna, în ''Căsătoria" de N.V. Gogol (regia Victor Bumbeşti, 1948); Miţa Baston, în ''D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale (regia Sică Alexandrescu, 1951); Dona Angela, în ''Doamna nevăzută" de Calderon de la Barca (regia Miron Nicolescu, 1955); Ana, în ''Omul cu mârţoaga" de George Ciprian (regia Alexandru Finţi, 1956); Dona Uracca, în ''Cidul" de Pierre Corneille (regia Mihai Berechet, 1959); Felice, în ''Bădăranii" de Carlo Goldoni (1959); Zoe, în ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1962); Toinette, în ''Bolnavul închipuit" de J.B.P. Moliere (regia Sică Alexandrescu, 1962); Tofana, în ''Patima roşie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965); Dorina, în ''Tartuffe" de J.B.P. Moliere (regia Ion Finteşteanu, 1967); Nina, în ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969); Prinţesa Kosmonopolis, în ''Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972); Doamna Clandon, în ''Nu se ştie niciodată" de G.B. Shaw (regia Constantin Russu, 1985); Amanda, în ''Menajeria de sticlă" de T. Williams (regia Mihai Manolescu, 1992); Yvonne de Bray, în ''Părinţii teribili" de Jean Cocteau (regia Andreea Vulpe, 1993); Mătuşa Augusta, în ''Călătorii cu mătuşa mea" de Graham Greene (regia Petre Bokor, 1998); Atueva, în ''Nunta lui Krecinski" de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin (regia Felix Alexa, 2000); Alienor de Aquitania, în ''Leul în iarnă" de James Goldman (regia Petre Bokor, 2001); Ardele, în ''Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan, 2004).
La Teatrul Constantin Nottara, a mai jucat în piesa ''Bună seara, domnule Wilde" după Oscar Wilde (regia Alexandru Bocăneţ, 1971), iar la Teatrul Municipal - în piesa ''Iubire pentru iubire" de William Congreve (regia Emil Mandric, 1970).
De-a lungul carierei a jucat alături de alţi mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finţi, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic şi mulţi alţii.
Carmen Stănescu a fost distribuită şi în numeroase filme: "Doi vecini" după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); ''Telegrame'' după I.L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); ''Bădăranii" după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); ''Runda 6" (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); ''Tinereţe fără bătrâneţe" (regia Elisabeta Bostan, 1969); ''Fraţii Jderi" (regia Mircea Drăgan, 1974); ''Muşchetarul român" (regia Gheorghe Vitanidis, 1975); ''Premiera" după Aurel Baranga (regia Mihai Constantinescu, 1976); ''Povestea dragostei" (regia Ion Popescu Gopo, 1976); ''Războiul de Independenţă", serial de televiziune (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
Carmen Stănescu şi Adrian Pintea în piesa de teatru ”Menajeria de sticlă”, montată pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, 21 februarie 1992.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL /Arhivă istorică AGERPRES
A interpretat roluri şi în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori, precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu, Jean Constantin şi alţii.
La 16 iunie 2003, actriţa Carmen Stănescu şi-a lansat volumul ''Destăinuiri'', apărut la Editura Universal Dalsi. Cu prilejul lansării volumului, Radu Beligan aprecia că ''destăinuirile lui Carmen Stănescu sunt scrise cu o cuceritoare sinceritate şi cu o adâncă simplitate'', iar scriitorul Fănuş Neagu spunea despre Carmen Stănescu că ''este o tulburătoare actriţă imposibil de egalat''.
I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincţii, atât pentru arta actoricească, cât şi pentru performanţele sale sportive: titlul de ''Maestră a sportului'' (1952), titlul de ''Artistă emerită'' (1964), Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios" în grad de Ofiţer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelenţă în teatru, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii ''Femeile de succes ale anului 2004", conform site-ului www.tnb.ro.
În anul 1955 cunoaşte marea dragoste a vieţii sale: actorul Damian Crâşmaru, cu care a format una dintre cele mai longevive perechi de actori atât pe scenă cât şi în viaţă. (sursa: CineMagia - www.cinemagia.ro)
Actriţa Carmen Stănescu a murit în noaptea de 11 spre 12 aprilie 2018. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Bjorn Borg, legendă vie a tenisului mondial
Bjorn Borg este unul dintre cei mai mari tenismeni din toate timpurile. A fost primul jucător care a câștigat 11 titluri de Mare Șlem, a cucerit 66 de titluri de simplu în carieră, a excelat simultan pe zgură și iarbă, și a dominat competițiile profesioniste în anii 1970 și începutul anilor 1980. S-a născut la 6 iunie 1956, la Stockholm
CM2026: Cupa Mondială din 2014, pe scurt
* Cea de-a 20-a ediţie a Cupei Mondiale FIFA la fotbal a fost găzduită, în perioada 12 iunie - 13 iulie 2022, de Brazilia, potrivit fifa.com. * A fost pentru a doua oară când Brazilia a găzduit Cupa Mondială, după ediţia din 1950, precum şi a cincea oară când competiţia a fost organizată î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii lui Dalmat; Sf. Cuv. Visarion Greco-catolice Sf. cuv.Visarion, făcătorul de minuni și Cuv. Ilarion cel Nou Romano-catolice Sf. Norbert, ep. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iunie
Este a 157-a zi a anului 2026. Au mai rămas 208 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 00 h 46 m și apune la 10 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 1-5 iunie 2026
Desemnarea de către președintele Nicușor Dan a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, autodetonarea unei drone maritime în Portul Civil Constanța, desfășurarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU la cererea României ca urmare a prăbușirii unei drone peste un bloc din Galați, participarea ministrului român de externe la reuniunea ministerială
Săptămâna europeană 1-5 iunie 2026
Comisia Europeană a recomandat mai multor state să pună capăt progresiv controalelor la frontierele interne din Uniunea Europeană (UE) pentru o cooperare regională mai eficientă. Eurodeputații și statele europene au ajuns la un acord pentru a înăspri politica migraționistă a UE. Executivul UE a prezentat Pachetul european privind suveranitatea tehnologică. Preș
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și producătorul Mark Wahlberg
Actorul american Mark Wahlberg este unul dintre artiștii respectați care au reușit să treacă de la idolul pop adolescent la actor aclamat. Nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea din 'The Departed' (2006) și cu recenzii pozitive pentru interpretarea sa din 'The Fighter' (2010), Wahlberg este și un actor de come
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Evenimentul european Green Week este marcat pe 5 iunie la Constanța, cu manifestări ce vin să tragă semnale de alarmă asupra tuturor problemelor ce țin de mediul înconjurător și utilizarea rațională a resurselor, dar mai ales de conservarea ecosistemului marin. La început de sezon estival, organizația neguvernamentală MareNostrum aduce în at
5 iunie - Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (ONU)
Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, termen prescurtat 'IUU fishing', atrage atenția asupra impactului major al activităților IUU asupra oceanelor, economiei și securității alimentare, în contextul în care ONU și FAO susțin cooperarea internațională pentru stoparea acestor practici, potrivit
DOCUMENTAR: 155 de ani de la nașterea marelui istoric savant și om politic Nicolae Iorga (5 iunie)
Marele istoric, savant și om politic Nicolae Iorga, membru titular al Academiei Române și renumit profesor universitar a dominat, prin uriașa sa personalitate, istoriografia românească, fiind '(...) recunoscut ca unul dintre titanii culturii universale', după cum arată istoricul Ioan Scurtu în lucrarea ''Istoria României în anii
5 iunie - Ziua mondială a mediului înconjurător (ONU)
Ziua mondială a mediului înconjurător este marcată anual la 5 iunie, începând din 1973, și reprezintă principalul mijloc al Organizației Națiunilor Unite pentru încurajarea conștientizării și acțiunilor pentru mediu la nivel mondial. Marcată sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), de milioane de oameni din &ici
DOCUMENTAR: 45 de ani de la prima raportare a bolii care avea să fie denumită SIDA (5 iunie)
La 5 iunie 1981, a fost publicată prima raportare a bolii care, un an mai târziu, avea să devină cunoscută sub numele de sindromul imunodeficienței dobândite - SIDA. Această analiză, publicată în Raportul Săptămânal de Morbiditate și Mortalitate al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, este considerată pe scară largă drept pr
5 iunie - Ziua limbii turce
La 5 iunie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua limbii turce, instituită prin Legea 223/2016. Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10-15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60-65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia). Turca este
Summitul UE-Balcanii de Vest din Muntenegru (5 iunie 2026)
Liderii UE și cei din Balcanii de Vest se vor reuni la Tivat, Muntenegru, la 5 iunie 2026, în cadrul unui summit cu tema 'Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest'. Temele abordate vor fi extinderea, Planul de creștere sau modalități de intensificare a cooperării în materie de politică externă, de securitate și de apărare,
5 iunie - Ziua Învățătorului
În fiecare an, pe 5 iunie, este sărbătorită Ziua învățătorului. Instituită prin Legea nr. 289/2007, această zi reprezintă data nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. El a înființat, în București, în 1818, prima școală cu predare în lim