Pictorul Vincent van Gogh s-a născut la Zundert, Olanda, la 30 martie 1853, într-o familie de pictori şi negustori de artă. Tatăl său era pastor protestant, iar mama sa avea în mod special înclinaţii spre pictură. La vârsta de 15 ani, familia sa a avut o serie de probleme financiare, iar tânărul Vincent a fost nevoit să părăsească şcoala şi să muncească, potrivit site-ului www.artble.com.

A lucrat la o societate în domeniul artei a unchiului său numită Goupil & Cie din Haga. Vorbea fluent franceza, germana şi engleza. În 1873, a fost transferat la Galeria Groupil de la Londra. Aici s-a îndrăgostit de cultura engleză şi a devenit un fan al scrierilor lui Charles Dickens şi George Eliot.

În timpul liber, van Gogh vizita galerii de artă. S-a îndrăgostit de fiica proprietarei casei unde locuia, Eugenie Loyer. Atunci când aceasta i-a respins propunerea sa de căsătorie, van Gogh a suferit o cădere psihică. Şi-a aruncat toate cărţile cu excepţia Bibliei şi şi-a dedicat viaţa lui Dumnezeu. La locul de muncă a devenit irascibil, iar pe clienţi îi îndemna să nu mai cumpere artă fără valoare, în cele din urmă fiind concediat.

În perioada următoare a predat într-o şcoală de metodişti şi a ţinut predici. Se pregătea pentru examenul de admitere la Şcoala de Teologie din Amsterdam. După un an de studiu pentru admitere, a refuzat să promoveze examenele în limba latină, considerând-o o limbă moartă, ulterior răzgândindu-se în privinţa admiterii. În 1878 a muncit, ca voluntar, la o mină de cărbune din sudul Belgiei. A continuat să predice şi a slujit celor bolnavi, realizând diverse lucrări. În 1880 a decis să revină la Bruxelles şi să devină artist. Opera cea mai reprezentativă pentru această perioadă de afirmare artistică a fost "Mâncătorii de cartofi" (1885).

În 1886, a apărut, pe neaşteptate, în locuinţa din Paris a fratelui său Theo, unde a rămas aproape doi ani, până în 1888. La Paris, i-a întâlnit, pentru prima oară, pe Paul Signac, Georges P. Seurat, Toulouse-Lautrec şi Paul Gauguin. A descoperit impresionismul şi arta japoneză, dar nu a găsit acea solidaritate între artişti, pe care o visase. Perioada cea mai liniştită a vieţii sale, anul 1888, a petrecut-o la Arles. Aici a dat naştere grandioasei serii de tablouri de o măiestrie tehnică absolută, celebrele "Tournesols" ("Florile soarelui") stând mărturie în acest sens. Această perioadă de creaţie excepţională nu a exclus însă nici mizeria şi nici foamea, artistul cumpărându-şi, în primul rând, vopseaua atât de necesară. Hrana sa era formată din cafea, pâine şi absint, care însă i-au distrus sănătatea şi aşa destul de şubredă.

O primă criză de tulburare nervoasă a avut-o la finele anului 1888, survenită după o ceartă cu Paul Gauguin, care a venit după el la Arles şi de care se simţea apropiat prin preocupările sale artistice, potrivit volumului "Istoria ilustrată a picturii" (1968). Personalităţile celor doi, atât de diferite, nu au făcut decât să precipite crizele psihice de care suferea van Gogh, urmarea fiind automutilarea prin tăierea lobului urechii stângi. "Autoportret cu urechea bandajată" (1889) avea să numească van Gogh unul din autoportretele, pe care le-a pictat la o lună după automutilare. Stările depresive s-au agravat, motiv pentru care a fost internat la azilul Saint-Remy-de-Provence, pentru ca, în cele din urmă, să se retragă la Auvers-sur-Oise sub supraveghere medicală. S-a stins din viaţă la 29 iulie 1890.

Vincent van Gogh a concentrat de-a lungul vieţii o experienţă artistică şi existenţială irepetabile, traversând principalele curente ale timpului său, fără să aparţină, în realitate, nici unuia. A fost, în egală măsură, expresionist, simbolist şi suprarealist. Figura sa tragică a reprezentat, poate cel mai bine, simbolul sacrificiului necondiţionat pentru artă. A fost un pictor fără discipoli şi fără succes în timpul vieţii. S-a zbătut toată viaţa în sărăcie, singurul său venit constituindu-l ajutorul venit din partea fratelui său.

A realizat o serie de lucrări în perioadele petrecute la Nuenen, Paris, Arles, Saint-Remy şi Auvers-sur-Oise. În timpul vieţii a reuşit să vândă un singur tablou reprezentând o vie din Arles. A abordat totdeauna lucrurile nu numai cu interes, ci şi cu tandreţe, fie că a pictat un peisaj sau un interior, flori sau un portret. Desenul a jucat un rol important în creaţia sa la fel de mare ca şi culoarea. Vincent Van Gogh a realizat peste 2.000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi şi 1.100 de desene şi schiţe, potrivit site-ului www.artble.com.

Van Gogh este unul dintre cei mai de seamă artişti ai tuturor timpurilor şi a lăsat o operă care e nu numai dintre cele mai sfâşietoare din istoria picturii, ci şi una dintre cele mai armonioase şi mai trainice, potrivit volumului "Istoria ilustrată a picturii" (1968). Lucrările sale sunt apreciate, astăzi, în întreaga lume, şi sunt estimate la zeci de milioane de euro.

Agitata existenţă a pictorului şi opera acestuia au prins viaţă într-o peliculă spectaculoasă - ''Loving Vincent'' (2017). A fost primul film realizat în totalitate prin tehnica transformării picturii în ulei în animaţie. Au fost alese 120 dintre creaţiile lui Van Gogh, iar aproximativ o sută de artişti le-au refăcut şi le-au pus în mişcare cinematografică, în ritm de 12 picturi pe secundă, păstrând nealterat stilul şi expresia operelor iniţiale. Pelicula a fost produsă de studiourile Breakthru Films şi Trademark Films, sub coordonarea polonezei Dorota Kobiela şi a lui Hugh Welchman.

În iunie 2018 un tablou din tinereţea lui Van Gogh a fost adjudecat cu peste şapte milioane de euro la Paris, în cursul primei vânzări la licitaţie a unei lucrări a maestrului olandez în Franţa, după mai bine de 20 de ani, anunţa la acel moment casa de licitaţie Articurial. "Women Mending Nets in the Dunes" ("Raccommodeuses de filets dans les dunes") din 1882 a fost adjudecat cu 7.065.000 de euro de către un colecţionar american, după mai multe oferte, în timp ce această lucrare era estimată între 3 şi 5 milioane de euro.

În iunie 2019, pistolul pe care Vincent Van Gogh l-ar fi folosit pentru a se sinucide în 1890 a fost vândut la licitaţie, la Paris, pentru suma de 162.500 de euro. Identitatea cumpărătorului, care a făcut achiziţia prin telefon, nu a fost făcută publică. Preţul armei a fost estimat între 40.000 şi 60.000 de euro, cu un preţ de pornire de 20.000 de euro. Casa de licitaţii AuctionArt - Rémy Le Fur a scos la vânzare acest pistol de tristă amintire cu calibrul de 7 mm, supranumit "arma cea mai celebră din istoria artei".

În octombrie 2019, Muzeul Staedel din Frankfurt a găzduit o expoziţie amplă dedicată lui Vincent van Gogh. Intitulată ''Making van Gogh'' expoziţia a cuprins peste 120 de tablouri şi schiţe realizate pe hârtie. Evenimentul a reprezentat cea mai amplă expunere a operelor pictorului olandez post-impresionist în Germania în ultimii 20 de ani, aminteşte DPA.

Tabloul "Scenă stradală din Montmartre", pictat în 1887 în timp ce artistul locuia împreună cu fratele său, Theo, în capitala Franţei şi care s-a aflat într-o colecţie privată timp de peste un secol a fost vândut, în martie 2021, la o licitaţie cu 13,1 milioane de euro, precizează Reuters.

Tot în 2021, în luna noiembrie, un peisaj în acuarelă de Vincent van Gogh, confiscat de nazişti în timpul invadării Franţei în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost vândut la licitaţie la New York pentru suma de 35,9 milioane de dolari, un record pentru un tablou în acuarelă al pictorului impresionist olandez, relatează Reuters. Tabloul fusese expus ultima dată în 1905. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto:www.artble.com