Cetatea medievală din Târgu Mureş, aflată în centrul oraşului, a fost construită la începutul epocii moderne, în perioada 1605 - 1653, potrivit paginii oficiale a Cetăţii Medievale din Târgu Mureş - www.cetatespum.ro.

Lucrările de construcţie au început pe vremea primarului Borsos Tamas, iar în urma acestor lucrări, care au durat aproximativ jumătate de secol, s-a edificat cetatea cu bastioane şi fortificaţii speciale. Construirea, întreţinerea şi protecţia bastioanelor şi a zidurilor a căzut în sarcina breslelor care funcţionau la vremea respectivă în Târgu Mureş, ce a deţinut rangul de oraş liber regal din anul 1616, evidenţiază site-ul https://visitmures.com/.

Cetatea medievală Târgu Mureş (1968)

Foto: (c)  VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES 

Scurtul istoric publicat pe www.cetatespum.ro aminteşte că la 10 august 1601, de ziua Sfântului Laurenţiu, mercenarii lui Basta distrug oraşul şi fortificaţia ca pedeapsă că locuitorii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul. O nouă distrugere are loc la 30 mai 1602, când 400 de mercenari ai lui Moise Secuiul conduşi de Némethi Gergely pătrund în oraş. În luna august 1602, locuitorii din oraş, la iniţiativa lui Borsos Tamás, trec la întărirea fortificaţiei distruse, realizând palisade din lemn. La fel şi la 8 septembrie 1602, când se întăreşte biserica din cetate prin înzidirea golurilor şi transformarea lor în guri de tragere. În 1605, Borsos Tamás obţine din partea principelui Bocskai Istvan acordul de construire a unei noi cetăţi. Noua cetate nu a fost construită după un plan structurat, ci realizată în timp, cu bastioane de diferite forme şi mărimi, adaptate noilor cerinţe impuse de armele de foc tot mai grele. După finalizarea lucrărilor, în 1657, 434 de meşteri locali au realizat lucrările de amenajare în incinta cetăţii.

Cetatea medievală Târgu Mureş (1968)

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN /Arhiva istorică AGERPRES  

Cetatea dispunea de şapte bastioane unite prin ziduri cu lungime de 900 de metri, realizate din cărămidă şi era înconjurată de un şanţ de 10 metri lăţime şi 8 metri adâncime. Primele două bastioane s-au construit în partea de vest a cetăţii - Bastionul Mic şi Bastionul Porţii (1613) -, după care a fost construit în colţul de sud-vest Bastionul Tăbăcarilor (1620), iar la mijlocul laturii de sud s-a ridicat Bastionul Blănarilor (1629), apoi la capătul estic Bastionul Dogarilor (1633). Tot pe latura sud-vestică s-a înălţat Bastionul Croitorilor (1640), urmat de Bastionul Măcelarilor, în colţul de nord-est, potrivit https://visitmures.com/.

Bastionul Porţii a păstrat sisteme defensive medievale (groapă-capcană, guri de smoală, şanţ de apă). Bastionul Tăbăcarilor se aseamănă din punct de vedere al construcţiei cu bastioanele fortificaţiilor orăşeneşti din estul Germaniei şi Austriei. Din vechea fortificaţie s-au păstrat ''Turnul Mic'' pe latura dinspre strada Avram Iancu şi turnul juxtapus actualului Bastion al Blănarilor. Numele bastioanelor arată cum erau organizaţi cetăţenii, pe bresle: Tăbăcari, Măcelari, Blănari, Dogari, Lăcătuşi şi Croitori. Fiecare breaslă a construit şi apărat câte un bastion.

Cetatea medievală Târgu Mureş (1966)

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN /Arhiva istorică AGERPRES   

Cetatea medievală din Târgu Mureş este ultima cetate de tip orăşenesc, fiind realizată cu sprijinul locuitorilor, mai aminteşte http://www.cetatespum.ro/. În perioada construirii cetăţii, pe teritoriul acesteia au fost incluse şi case de locuit, dar acestea au fost demolate în secolul al XVIII-lea, când o garnizoană austriacă s-a instalat în cetate. Prin ocuparea Transilvaniei de către austrieci, cetatea a devenit garnizoană, rând pe rând clădirile fiind demolate, în locul lor realizându-se noi garnizoane, la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Cetatea medievală Târgu Mureş (1988)

Foto: (c)  SORIN LUPSA /Arhiva istorică AGERPRES    

Monumentul a supravieţuit prin latura sa tehnică: ziduri groase de 1,20 m, chiar de 1,40 m la baza bastioanelor, guri de păcură în zidurile cetăţii, alături de fante de tragere alungite pentru a permite diferite unghiuri de tragere sau fante în formă de gaură de cheie inversată, pentru tunurile uşoare. Acest sistem defensiv era completat de groapă capcană pentru cei nedoriţi, amplasată în bastionul porţii, avea şanţuri cu apă cu punţi mobile şi un drum de strajă pentru ca oştenii să-şi facă rondul, înălţat la 1,40 m, susţinut de arcade de cărămidă cu stâlpi de lemn, potrivit sursei citate anterior.

Cetatea medievală Târgu Mureş (1988)

Foto: (c)  SORIN LUPSA /Arhiva istorică AGERPRES     

Cetatea şi-a recăpătat aspectul asemănător celui din secolul al XVII-lea în urma unor lucrări executate în anii '60, evidenţiază https://visitmures.com/. Totodată, obiectivul a trecut printr-un amplu proiect de restaurare inclus în Programul operaţional regional 2007 - 2013. În urma acestor lucrări de reamenajare şi conservare, s-au creat mai multe spaţii păstrând totodată echilibrului ecosistemului din cadrul Cetăţii Medievale: centru de conferinţe, Casa Căsătoriilor, Centru intercultural, Centru de informare şi promovare turistică, Teatru în aer liber. Bastioanele au căpătat noi funcţii adaptate cerinţelor actuale din circuitul turistic: Bastionul Măcelarilor: Spaţii multifuncţionale, evenimente cultural - artistice; Bastionul Croitorilor: Centru teatral, club, sală spectacole; Bastionul Dogarilor: Club muzică (jazz, cameră), teatru păpuşi tineret; Bastionul Blănarilor: Centru de tineret, săli de conferinţe, expoziţii; Bastionul Tăbăcarilor: Spaţii expoziţii - galerie artă; Bastionul Mic: Spaţii muzeale pentru Cetate; Bastionul Porţii: Spaţii muzeale, arheologice şi de Artă pentru Cetate, arată pagina https://www.tirgumures.ro/cetateamedievala/proiect.html. Astfel, în prezent, cetatea poate fi vizitată şi găzduieşte numeroase evenimente destinate comunităţii locale şi turiştilor. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, redactor Arhivă Foto: Vlad Ruseanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Cetatea medievală Târgu Mureş (1967)