Liderii Uniunii Europene se reunesc în zilele de 23 şi 24 martie 2023, la Bruxelles, într-o reuniune formală, pentru a lua în discuţie subiecte precum agresiunea rusă din Ucraina, competitivitatea, politica comercială a Uniunii, energia, relaţiile externe etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

În prima zi a reuniunii va participa la un prânz de lucru şi secretarul general al ONU, António Guterres.

În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, liderii europeni vor aborda subiectul în toate dimensiunile sale. În acest context, liderii vor discuta despre responsabilitatea vinovaţilor, creşterea presiunii colective asupra Rusiei, utilizarea activelor îngheţate pentru reconstrucţia Ucrainei, sprijin pentru a satisface nevoile militare şi de apărare ale Ucrainei, securitatea alimentară globală, arată site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

De la începutul războiului din Ucraina, UE şi statele sale membre au pus la dispoziţie aproximativ 67 de miliarde de euro Ucrainei şi au adoptat un set de măsuri restrictive împotriva Rusiei fără precedent: 10 pachete de sancţiuni.

De asemenea, la 20 martie 2023, în cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE, s-a convenit asupra unui acord privind alocarea a 2 miliarde de euro pentru achiziţionarea şi livrarea de muniţii de artilerie Ucrainei, conform AFP. Miniştrii de externe ai UE (17 din cele 27 de state membre + Norvegia) au decis să cumpere în comun muniţii de artilerie în valoare de 2 miliarde de euro pe care să le ofere Ucrainei, pentru a o ajuta în războiul cu Rusia. Statele care vor participa la acest program sunt Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Suedia şi Norvegia. Suma alocată este inclusă în măsurile de asistenţă din cadrul Facilităţii europene pentru pace, menţionează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Suma de 1 miliard de euro va fi utilizată pentru a le rambursa statelor membre muniţiile livrate Kievului din stocurile lor, la preţuri de 1.000-1.300 euro pe obuz. În prezent, preţul unui astfel de obuz este de 4.000 de euro şi creşte în continuare, potrivit relatării AFP. Un alt miliard de euro va fi utilizat pentru cumpărarea de muniţii calibrul 155 mm destinate Ucrainei. Contractele sunt prevăzute în septembrie cu obiectivul de a reduce la 6-8 luni termenul pentru achiziţionare şi livrare.

Consiliul European va discuta strategia competitivităţii pe termen lung a UE, precum şi despre productivitatea şi modul de valorificare a întregului potenţial al pieţei unice. Se va aborda, de asemenea, un set de propuneri ale Comisiei, incluzând Actul european al materiilor prime critice, Actul privind industria net-zero (Net-Zero Industry Act -NZIA), un cadru de ajutor de stat revizuit. Comisia a propus, la 16 martie 2023, Actul privind industria cu zero emisii nete, pentru a extinde producţia de tehnologii curate în UE şi pentru a se asigura că Uniunea este bine echipată pentru tranziţia către o energie curată. Această iniţiativă a fost anunţată de preşedinta von der Leyen ca parte a Planului industrial al Pactului verde, conform site-ului https://ec.europa.eu/. Tot la 16 martie, Comisia a propus un set de acţiuni cuprinzătoare, pentru a garanta accesul UE la o aprovizionare sigură, diversificată, accesibilă ca preţ şi durabilă cu materii prime critice, scrie site-ul https://romania.representation.ec.europa.eu/.

Consiliul European din 23-24 martie va avea o şi discuţie strategică cu privire la aspectele geopolitice ale politicii comerciale a UE şi va aborda reforma cadrului de guvernanţă economică a Uniunii.

De asemenea, se aşteaptă aprobarea recomandării privind politica economică a zonei euro şi sondajul anual privind creşterea durabilă 2023.

Cu privire la subiectul energie, Consiliul European va face un bilanţ al acţiunilor privind preţurile ridicate la energie, reducerea cererii de gaze, asigurarea securităţii aprovizionării, eliminarea treptată a dependenţei de combustibilii fosili ruşi.

Nu în ultimul rând, având în vedere că la Consiliul European din februarie 2023, liderii UE au solicitat Consiliului şi Comisiei să revizuiască punerea în aplicare a concluziilor lor privind migraţia, la reuniunea din 23-24 martie, preşedintele Comisiei şi preşedinţia suedeză a Uniunii vor oferi o scurtă informare pe această temă.

Site-ul Consiliului mai informează că, în marja Consiliului European, pe 24 martie, va avea loc un Summit Euro în format incluziv.

***
Reuniunea anterioară a Consiliului European s-a desfăşurat la 9 februarie 2023, la Bruxelles, fiind o întâlnire extraordinară. Liderii Uniunii au adoptat concluzii privind Ucraina, economia, migraţia, dialogul Belgrad-Priştina şi cutremurul din Turcia şi Siria. În concluzii se arată că UE va menţine şi va încerca să sporească şi mai mult presiunea colectivă asupra Rusiei, pentru a pune capăt războiului şi pentru a-şi retrage trupele şi echipamentele militare din Ucraina. Măsurile împotriva eludării vor fi, de asemenea, întărite, iar UE este pregătită să continue să îşi consolideze măsurile restrictive, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

UE sprijină iniţiativa Ucrainei pentru o pace justă, inclusiv formula de pace a preşedintelui Zelenski, cuprinzând planul de pace în 10 puncte al Ucrainei, un summit pe tema formulei de pace, se mai arată în concluziile adoptate.

Consiliul european din 9 februarie 2023 a fost, de asemenea primul summit european de la declanşarea războiului de către Rusia în februarie 2022, la care preşedintele Zelenski a participat în persoană.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi

Preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles; participă la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro