Rezervaţia naturală Tigăile Mari se află în centrul Masivului Ciucaş şi include vârfurile Ciucaş, de 1954 m înălţime şi Tigăile Mari, a cărui altitudine maximă este de 1862 m. A fost declarată arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, potrivit cdep.ro.

Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 3 hectare, potrivit anpm.ro, şi este de tip geologic, geomorfologic, floristic şi peisagistic. Arealul Tigăile Mari este inclus în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, al cărei rol principal este de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor de pe teritoriul Uniunii Europene, conform natura2000.eea.europa.eu.

Rezervaţia Naturala Tigăile Mari, cuprinzând două vârfuri înalte, Vârful Ciucaş (1957 m) şi Tigăile Mari (1862 m), Munţii Ciucaş, 9 februarie 2019.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Relieful din rezervaţie poate fi descris ca fiind ruiniform. Cuprinde un ansamblu neregulat de stâncării, principalele forme sculptate de natură în formaţiunile pietroase de aici, prin acţiunea curenţilor de aer, a variaţiilor de temperatură şi a apei, fiind cele de turnuri, coloane, hornuri şi ciuperci, de diferite dimensiuni. Nu lipsesc abrupturile calcaroase, păşunile şi pajiştile, golurile alpine şi grohotişurile. Printre cele mai interesante formaţiuni pietroase, se numără Sfinxul Bratocei, Porumbelul Bratocei, Tigăile Mici, Turnul lui Goliat, Babele la Sfat şi Mâna Dracului, notează infovamabuzaului.ro.

Pitorescul zonei este întregit de numeroasele chei modelate în calcar, precum Cheile Pârâului Alb, Cheile Văii Stânei, Cheile Babaruncăi şi cele ale Cheiţei.

Flora din Tigăile Mari este alcătuită preponderent din ienupăr, bujor de munte, coacăz de munte şi afin. Tot aici pot fi admirate specii floristice rare, unele protejate de lege, precum floarea de colţ, garofiţa, iarba osului, stânjenelul mic de munte, luntricica galbenă, cimbrişorul de câmp, arginţica şi ochii-şoricelului.

Fauna este, de asemenea, caracterizată de diversitate. Cuprinde specii de mamifere, păsări, reptile şi amfibieni. Printre cele mai bine reprezentate specii se numără ursul brun, lupul, râsul eurasiatic, cerbul, vulpea, acvila de munte, cinteza şi ierunca. Majoritatea reptilelor, precum şopârla de munte şi salamandra carpatică, nu reprezintă un pericol pentru om, însă în zonă au putut fi observate şi exemplare de viperă comună.

Rezervaţia naturală Tigăile Mari este situată la limita de graniţă dintre judeţele Braşov şi Prahova, în partea de nord a staţiunii Cheia, pe teritoriul administrativ al comunei Măneciu. Dinspre Bucureşti, turiştii pot veni pe ruta Ploieşti, Lipăneşti, Vălenii de Munte, Măneciu, Cheia. Dinspre Braşov, traseul include municipiul Săcele, apoi localitatea Babarunca. Cei aflaţi în Sinaia pot ajunge la Tigăile Mari traversând Comarnic, comuna Secăria şi Valea Doftanei.

Unul din punctele de plecare spre frumuseţile rezervaţiei Tigăile Mari şi ale Masivului Ciucaş este Pasul Bratocea, o trecătoare situată la altitudinea de 1267 m, pe DN1A, la 11 km nord de staţiunea Cheia.

Odată ajunşi pe munte, turiştii pot urma diferite trasee pentru a ajunge la Tigăile Mari. Unul dintre cele mai populare pleacă de la Cabana Vârful Ciucaş, aflată la 1595 m altitudine, continuă cu Tigăile Mari şi are ca destinaţie finală Vârful Ciucaş. Cei cu condiţie fizică pot opta pentru un traseu care să includă Şaua Tigăile şi Poiana Teslei. Traseele au grad de dificultate uşor şi mediu, fiind deschise tot timpul anului. Iarna pot fi însă periculoase sau chiar impracticabile, în funcţie de stratul de zăpadă, arată cabana-varful-ciucas.ro.

În vecinătatea rezervaţiei Tigăile Mari, pot fi vizitate mai multe obiective de interes istoric şi cultural. Printre acestea se numără ansamblurile mănăstirilor Cheia, monument istoric ce datează din 1782, şi cel al mănăstirii Suzana, monument istoric construit în 1740. Barajul de pământ Măneciu, în amonte de localitatea omonimă, are înălţimea de 75 m şi a fost executat pe râul Teleajen. În comuna prahoveană Ceraşu pot fi văzute alte două monumente istorice: ansamblul rural de la Ceraşu, în satul cu acelaşi nume, precum şi ansamblul rural de la Slon. În staţiunea Cheia există un muzeu dedicat florilor de mină, cu peste 300 de exponate, şi unul dedicat ştiinţelor naturii, cu importante expoziţii geologice.

Masivul muntos Ciucaş este situat în sudul Carpaţilor Orientali, în Carpaţii de Curbură, la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen şi Tărlung, notează Dan Ghinea în "Enciclopedia Geografică a României" (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Rezervaţia Naturala Tigăile Mari, Munţii Ciucaş, 19 decembrie 2020.