Ziua internaţională Nowruz, prin care este celebrată renaşterea naturii, este sărbătorită anual la 21 martie.

Inclusă, la 30 septembrie 2009, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, ca tradiţie culturală respectată de numeroase popoare, Nowruz este o sărbătoare ancestrală care marchează prima zi de primăvară şi reînnoirea naturii, notează site-ul https://www.un.org/.

"Nowruz marchează noi începuturi. O "nouă zi". Un an nou. Sosirea primăverii şi renaşterea naturii", se arată în mesajul din 2023 al secretarului general al ONU, António Guterres, cu prilejul Zilei internaţionale Nowruz, postat pe site-ul https://www.un.org/. Pentru peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume este un timp pentru ca familia şi prietenii să se reunească, să reflecteze asupra trecutului şi să aştepte cu nerăbdare un viitor mai luminos, se spune în mesaj.

Nowruz este, de asemenea, o sărbătoare a bogatei moşteniri culturale şi diversităţi a omenirii. Şi o şansă - pentru noi toţi - de a ne ghida după valorile sale de pace, dialog şi solidaritate: să ne reafirmăm angajamentul faţă de drepturile omului şi demnitate, să promovăm respectul reciproc şi reconcilierea, să protejăm planeta şi să trăim în armonie cu natura, mai arată secretarul general al ONU, António Guterres, în mesajul său.

Cuvântul de origine persană/iraniană Nowruz, care cunoaşte o serie de variaţii de la o ţară la alta (Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz, Nauryz), înseamnă "zi nouă", notează site-ul https://www.un.org/, iar sărbătoarea este celebrată la data la care are loc, de regulă, echinocţiul de primăvară, când razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât şi pe cea sudică, ziua fiind egală cu noaptea. Nowruz vesteşte nu numai prima zi de primăvară, ci şi începutul unui nou an, promovând valori precum pacea şi solidaritatea între generaţii şi în familii, dar şi reconcilierea cu vecinii, contribuind astfel la diversitate culturală şi prietenie între diferite comunităţi.

Conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, această zi este sărbătorită de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu, dar şi în alte regiuni, de peste 300 de milioane de persoane. Site-ul https://en.unesco.org/silkroad aminteşte că celebrarea acestei zile urmează străvechiul "drum al mătăsii", care lega Extremul Orient de Europa, fiind astfel marcată în ţări precum Afganistan, Azerbaidjan, India, Iran, Irak, Kazahstan, Republica Kârgâză, Pakistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Ziua internaţională Nowruz a fost instituită de Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie adoptată la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, ocazie cu care au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agenţiile specializate şi UNESCO, organizaţiile partenere, fie ele internaţionale sau regionale, dar şi organizaţiile non-guvernamentale. Proiectul privind instituirea acestei zile fusese elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Republica Kârgâză, Tadjikistan, Turcia şi Turkmenistan şi a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, potrivit site-ului https://www.un.org/.

Termenul "Nowruz" a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, notează site-ul http://unesco.mfa.gov.az/, dar ziua era foarte importantă şi în timpul Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 î.Hr.). În ziua de Nowruz, regii diferitelor naţiuni aflate în Imperiul Persan obişnuiau să-i aducă daruri împăratului, numit şi "regele regilor". De aici, această sărbătoare s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană.

În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii şi culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafeţe geografice, dar şi în alte zone ale Globului unde trăiesc membri ai acestor comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă. Se organizează, astfel, festivaluri tradiţionale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renaşterea naturii.

Începând cu anul 2016, "Sărbătoarea Sosirii Primăverii", denumită "Nawrez" este celebrată şi în ţara noastră, de către membrii minorităţii tătare turco-musulmane.

Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile, iniţiată de deputaţi PSD, PNL şi aparţinând grupului minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat la 22 septembrie 2015. Potrivit expunerii de motive a proiectului, "din Asia până în Europa fiecare popor îşi are propriile legende, iar Nawrez reprezintă pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică. Sărbătoarea Nawrez şi a anului nou este foarte bine asemănată cu sărbătoarea de Paşte a creştinilor prin prisma compatibilităţii legate de tradiţii şi obiceiuri". Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori - roşu, galben şi verde, iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. "Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăţi şi instaurarea unui început mai bun", se mai explica în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile la 25 noiembrie 2015.

La 17 decembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii, iar Legea nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane, denumită "Nawrez", a intrat în vigoare la 24 decembrie 2015.

O expoziţie intitulată "Celebrating Nowruz: New Day, New Life Exhibitions / Celebrând Nowruz: Zi nouă, viaţă nouă", organizată de Ambasada Republicii Islamice Iran în România, cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, şi cu participarea Ambasadei Turkmenistan în România şi a Ambasadei Indiei în România, este găzduită de ARCUB - Hanul Gabroveni în perioada 20-26 martie 2023, potrivit unui comunicat de presă al ARCUB - Centrul Cultural al Capitalei din 17 martie 2023. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Afgan călare pe un măgar în timpul manifestărilor prilejuite de Ziua Internaţională Nowruz, Kabul, Afganistan, 21 martie 2017.

Citiţi şi:

Ambasadorii Iranului, Indiei şi Turkmenistanului, prezenţi la o expoziţie care celebrează 'Nowruz' - începutul primăverii, echinocţiul (GALERIE FOTO)