O PERSONALITATE PE ZI: Pianistul şi compozitorul Valentin Gheorghiu
Pianistul şi compozitorul Valentin Gheorghiu, una dintre cele mai importante pesonalităţi muzicale româneşti postbelice, cu o impresionantă activitate artistică întinsă pe parcursul a peste şapte decenii, s-a născut la 21 martie 1928, la Galaţi.
Admis la Academia Regală de Muzică şi Artă dramatică din Bucureşti (1934-1937; 1939-1947), Valentin Gheorghiu i-a avut ca profesori pe Mihail Jora, Constanţa Erbiceanu, Mihail Andricu şi Constantin Brăiloiu. A urmat Conservatorul Naţional de Muzică din Paris (1937-1939), unde a studiat pianul (Lazare Lévy), teorie-solfegiu (Marcelle Meyer) şi armonia (Noël Gallon), potrivit lucrării ''Muzicieni români, compozitori şi muzicologi - lexicon'' (Viorel Cosma, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).
A debutat, în 1943, ca solist pe scena Ateneului Român, cu concertul nr. 1 în do major pentru pian şi orchestră de Ludwig van Beethoven, alături de Filarmonica condusă de George Georgescu. A fost organist la Catedrala Catolică "Sf. Iosif" din Bucureşti (1947-1956) şi din 1950, solist concertist al Filarmonicii ''George Enescu'' din Bucureşti.
Pianistul şi compozitorul Valentin Gheorghiu este decorat cu Ordinul Naţional ”Steaua României” de către preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, Bucureşti, 23 mai 2018.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
La prima ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" din 1958, Valentin Gheorghiu a fost distins, împreună cu fratele său, violonistul Ştefan Gheorghiu (1926-2010), cu premiul I pentru interpretarea Sonatei nr. 3 "în caracter popular românesc", în la minor, de George Enescu, potrivit paginii oficiale a Societăţii Internaţionale de Muzică ''Arthur Rubinstein'' din Israel - www.arims.org.il.
Valentin Gheorghiu a întreprins, pe lângă activitatea concertistică din ţară, turnee artistice în Ungaria, Germania, Austria, Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Turcia, Bulgaria, Elveţia, Egipt, Iugoslavia, URSS, Canada, SUA, Islanda, Israel, şi după 1970, în Suedia, Japonia, Finlanda, Spania, Belgia, Olanda) şi a susţinut concerte acompaniat de orchestre de renume precum Capela de Stat din Dresda, Orchestra simfonică din Viena, Filarmonica Cehă, filarmonicile din Sofia, Budapesta, Atena, Ankara, Helsinki, Filarmonica Regală din Stockholm, Societé de Concert du Conservatoire din Paris, Orchestra Radioteleviziunii Franceze, Orchestra Regală din Madrid, orchestrele simfonice din Baltimore şi Montreal, din Tokyo şi Kyoto etc. A cântat alături de dirijori de prestigiu precum Horia Andreescu, Roberto Benzi, Sergiu Comissiona, Antal Dorati, Anatol Fistoulari, Lawrence Foster, George Georgescu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Armin Jordan, Kiril Kondrashin, Rafael Kubelik, Eric Leinsdorf, Ferdinand Leitner, Cristian Mandeal, Kurt Masur, Seiji Ozawa, Georges Pretre, John Pritchard, Simon Rattle, Constantin Silvestri, Stanislas Skowachewsky, potrivit site-ului Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, https://www.bvau.ro/.
Violonista Sylvia Markovici susţîne un recital alături de pianistul Valentin Gheorghiu, la Festivalul Artelor, Bucureşti, 11 septembrie 2004.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
A făcut parte din juriile celor mai importante concursuri internaţionale muzicale, între care amintim: Concursul ''George Enescu'' (Bucureşti, 1961, 1996), "Ceaikovski" (Moscova, 1970, 1990), "Chopin" (Varşovia, 1985), "Beethoven" (Viena, 1970, 1989, 1997), "Bayerischerundfunk" (München, 1967, 1970, 1975, 1979, 1981, 1985, 1989, 1991, 1993, 1995), "Maria Callas" (Atena, 1979, 1996), "Arthur Rubinstein" (Tel Aviv, 1993), "Cassagrande" (Terni, 1994), "Concurs de muzică de cameră" (Firenze, 1995), "Liszt" (Weimar, 1996, 2000), "Concurs de muzică de cameră" (Trieste, 1997).
A făcut înregistrări la radio şi televiziune, dar şi pentru diverse case de producţie: "Electrecord", "His Master's Voice", "Pathe Marconi", "Deutsche Grammophon", "RCA Tokyo", "Eterna", "Supraphon".
Valentin Gheorghiu a cântat în formaţia de cameră ''Trio Bucureşti'', alături de fratele său şi de violoncelistul Radu Aldulescu (1922-2006).
Pianistul Valentin Gheorghiu în cadrul unui concert, Bucureşti, 11 aprilie 2003.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
Creaţia sa componistică cuprinde: muzică simfonică - ''Coral şi fugă pentru orgă şi orchestră'' (1946), ''Simfonia I, în re minor'' (1949), ''Simfonia a II-a, în re minor'' (1956), ''Concertul pentru pian şi orchestră în la major'' (1959), ''Imagini din copilărie'' (1961), suită pentru orchestră; ''Burlesca pentru pian şi orchestră'' (1964); muzică de cameră: ''Burlesca pentru vioară şi pian'' (1945), ''Cvartet de coarde în fa minor'' (1946), ''Sonată pentru pian'' (1946), ''Coral în re minor'' (1947), pentru orgă; ''Sonata în si minor pentru pian şi violoncel'' (1950); ''Trio în la major pentru pian, vioară şi violoncel'' (1950); muzică vocală: ''12 Lieduri pe versuri de Tudor Arghezi'' (1960), voce şi pian (''Vrei tu să fii'', ''Vin cocorii'', ''În anii nouă sute şapte''); muzică de film - "Amintiri din copilărie" (1964, regie şi scenariu Elisabeta Bostan); muzică corală, conform volumului amintit mai sus.
La 26 septembrie 2014, Valentin Gheorghiu a fost ales membru corespondent al Academiei Române, potrivit site-ului https://acad.ro/.
I-au fost acordate importante distincţii, premii şi titluri, printre care: Menţiunea I la Premiul de compoziţie ''George Enescu'' (1946); Premiul I la Concursul internaţional de la Budapesta (1949); Premiul de Stat cl. I (1949); Premiul I la Concursul internaţional de la Praga (1950, 1953); titlul de ''Artist Emerit'' (1951); Premiul I la Concursul internaţional de la Bucureşti (1953, 1958); Premiul de compoziţie ''George Enescu'' al Academiei Române (1961); Ordinul Muncii cl. a III-a (1964); Ordinul Meritul Cultural cl. I (1968), cetăţean de onoare al oraşului Texas, SUA (1981), Premiul de excelenţă al Academiei Române pentru întreaga activitate (1995), Premiul de Excelenţă acordat de Fundaţia Culturală Română (1999), Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1997) şi al Universităţii de Artă "George Enescu" din Iaşi (2007), notează site-ul https://www.bvau.ro/.
Alte premii: medalia şi diploma de onoare din partea Fundaţiei Internaţionale ''Ion Voicu'', pentru contribuţia la dezvoltarea muzicii româneşti contemporane (2003), Premiul excelenţei interpretative al revistei ''Actualitatea Muzicală'', secţiunea ''muzică cultă'' (2005), "Premiul de Excelenţă" acordat de Radio România Cultural (2010), Marele Premiu Prometheus pentru Opera Omnia (întreaga carieră) secţiunea muzică (2010), Premiul de Excelenţă în Cultură - muzică, în cadrul Galei Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură (15 ianuarie 2018).
Preşedinţia României i-a conferit, la 1 decembrie 2000, Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" - în grad de Mare Cruce, în semn de apreciere pentru ''contribuţia adusă la progresul şi propăşirea României''.
La 23 mai 2018, la împlinirea vârstei de 90 de ani, a fost decorat de Preşedinţia României cu cea mai înaltă distincţie a statului român, Ordinul Naţional "Steaua României", "în semn de profundă apreciere pentru ceea ce a realizat în extraordinara sa carieră muzicală, în calitate de pianist şi compozitor".
În 2021, a primit Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2020, pentru întreaga activitate componistică şi interpretativă, potrivit site-ului https://www.ucmr.org.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Pianistul Valentin Gheorghiu susţine un discurs după ce i-a fost decernat Premiul de Excelenţă în cadrul Galei ”Radio România Cultural”, Bucureşti, 23 martie, 2010.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând cu data de 24 aprilie, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformarea recentă aduce o extindere a spațiului de expunere și
Ediția de primăvară a East European Comic Con 2026 (24-26 aprilie)
În intervalul 24 - 26 aprilie 2026, are loc ediția de primăvară a East European Comic Con 2026, la centrul expozițional Romexpo din București, potrivit comic-con.ro. Evenimentul este dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Printre actorii confirmați pentru această e
Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului 'One World Romania' (24-29 aprilie)
Între zilele de 24 și 29 aprilie 2026, este programată ediția cu numărul 19 a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului 'One World Romania'. Locurile de desfășurare sunt Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Apollo111 Cinema, informează oneworld.ro.
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace. Zilei internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace a fost instituită, la 12 decembrie 2018, prin adoptarea de către ONU a Rezoluției A/RES/73/127, cu 144 de voturi favorabile și 2 împ
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
Ziua mondială a protecției animalelor de laborator este marcată în fiecare an la 24 aprilie, pentru a aduce în atenție faptul că milioane de animale din întreaga lume sunt chinuite și își pierd viața în cursul experimentelor. Această zi a fost stabilită în 1979 de către Societatea Națională Anti-Vivisecție din Marea Britanie
Săptămâna mondială a imunizării, în perioada 24-30 aprilie (OMS)
Săptămâna Mondială a Imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie, își propune să evidențieze acțiunea colectivă necesară și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Tema anului 2026 este 'Pentru fiecare generație, vaccinurile funcționează'/ 'For every gener
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2026. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 12 h 23 m și apune la 03 h 04 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Miniștrii PSD s-au retras de la guvernare. Când au mai demisionat în bloc miniștrii unor partide
Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, la 23 aprilie, la Palatul Victoria. Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras astfel din