CETĂŢI: Cetatea Neamţului
Cetate medievală, situată în oraşul Târgu Neamţ, Cetatea Neamţului a fost construită în timpul domniei lui Petru Muşat (1375-1391), însă a fost fortificată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Cetatea făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, pentru apărarea împotriva turcilor, arată site-urile https://monumenteneamt.ro/ şi https://piatraneamtcity.ro/.
Aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului, Cetatea Neamţ străjuia valea Moldovei şi a Siretului, ca şi drumul care trecea peste munte în Transilvania, de la Târgu Neamţ spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheşului. Fiind una din cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamţ a fost prezentă în evenimentele de primă importanţă pe care le-a cunoscut această parte de ţară, scrie site-ul http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Cetatea Neamţului, 4 august 1989
Foto: (c) SORIN LUPŞA/ Arhiva istorică AGERPRES
Numele de Cetatea Neamţului provine, cel mai probabil, de la hidronimul "Neamţ" pe care îl poartă râul de sub poala muntelui şi de la care şi-au luat numele oraşul (Târgu Neamţ) şi mănăstirea din apropiere (Mănăstirea Neamţului), ulterior judeţul şi oraşul Piatra care, abia după mijlocul secolului al XIX- lea, a devenit Piatra-Neamţ.
Locul pentru amplasarea Cetăţii Neamţ a fost ales în mod fericit, întrucât Culmea Pleşului asigură, prin poziţia sa naturală, mari posibilităţi de apărare. Stânca Pleşului apare ca un pinten cu plan în formă aproximativ triunghiulară, desprins de vârful Cerdac.
Cetatea Neamţului, 4 august 1989
Foto: (c) SORIN LUPŞA / Arhiva istorică AGERPRES
Materialul din construcţie este, în cea mai mare parte, piatră de râu, probabil din zona Pipirigului, folosită atât ca elevaţie, cât şi ca umplutură a zidurilor. La construcţia arcadelor, pervazurilor, pilonilor şi a contraforţilor a fost folosită piatra de carieră de la Domesnic şi Gura Secului. O cantitate apreciabilă de rocă de gresie verzuie provine chiar din stânca de la baza Culmii Pleşului. Analiza compoziţiei mortarului arată că acesta a fost făcut dintr-un var hidraulic în amestec cu nisip, microprundişuri, cărămidă sfărâmată şi praf de mangal, care au alcătuit un liant foarte rezistent, potrivit http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Pe zidurile de la intrarea obiectivului turistic, se poate afla istoria Cetăţii: "Cetatea Neamţului a fost construită în timpul lui Petru Muşat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, înainte de a fi infrânt de oştile lui Ştefan I Muşat la Hindău, emite un act de cancelarie "Ante Castrum Nempch".
Cetatea Neamţului, 16 august 1974
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Cu toate acestea, epoca de glorie a cetăţii medievale din Moldova corespunde domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), organizator şi conducător militar de excepţie, care înţelegând rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţilor de apărare a ţării, a întărit cetăţile din epocă şi a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv, conform https://monumenteneamt.ro/.
Lucrările din timpul domniei lui Ştefan au constat în supraînălţarea vechilor ziduri ale cetăţii, ridicarea celor patru bastioane ale curţii exterioare şi construirea podului în forma de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. Prin zidurile cetăţii, înălţate cu 6-7 m, au fost construite creneluri şi ferestre înguste, prin care apărătorii cetăţii puteau să supravegheze posibilii duşmani. Calea actuală de acces spre cetate a fost amenajată mult mai târziu, în timpul domniei lui Mihalache Sturza, la 1834. Astfel, întărită în 1476, Cetatea Neamţ a făcut faţă asediului impus de Mohamed al II-lea, după lupta de la Valea Albă-Războieni, notează http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Cetatea Neamţului, 23 februarie 1998
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / Arhiva istorică AGERPRES
După distrugerea parţială a unor construcţii interioare, în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu (1564), în 1600, Cetatea Neamţului şi-a deschis porţile în faţa armatelor lui Mihai Viteazul, mai notează https://monumenteneamt.ro/.
Cetatea a fost distrusă parţial de Dumitraşcu Cantacuzino în 1675.
Unul dintre cele mai cunoscute momente din istoria Cetăţii Neamţ a fost confruntarea dintre regele Poloniei, Ioan Sobieski şi plăieşii acesteia, din 1691. Potrivit cronicarului Ion Neculce, "în al şasălea an al domniei lui Cantemir-vodă coboratu-s-au iară craiul Sobeţki cu oşti grele in Ţara Moldovei ... ş-au venit craiul cu obuzul pe la Botăşani, şi pen Cotnari păn la Targu Frumos, şi de la Târgu Frumos iar s-au întors în ţara lui, că era vreme de toamnă. Şi atunce întorcandu-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamţu şi-n Suceavă, in mănăstirea armenească, şi-n Agapia in mănăstire şi-n Săcul şi-n Câmpul Lungu şi-n Hangu.", conform site-ului http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Cetatea Neamţului, 30 iulie 1997
Foto: (c) EUGEN ENACHESCU / Arhiva istorică AGERPRES
După distrugerea din timpul lui Mihai Racoviţă, în 1717, Cetatea Neamţului şi-a pierdut total importanţa militară, rămânând în paragină, în timp ce localnicii foloseau piatra de la cetate în construcţii. Abia în 1834, Departamentul pricinilor dinlăuntrul Moldovei a interzis luarea pietrei din cetate.
În anul 1866, Cetatea a fost declarată monument istoric şi abia între anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului Ştefan Bals, au început lucrările de reconsolidare a zidurilor. Din lipsa unor informaţii precise s-au executat doar unele terase necesare vizitării în bune condiţii a acestui obiectiv istoric, urmărindu-se doar conservarea şi menţinerea monumentului fără reconstrucţia părţilor dispărute.
Restaurarea cetăţii avea să continue după anul 1992 în cadrul programului UNESCO de restaurare şi de renovare a monumentelor istorice, în care s-a continuat restaurarea cetăţii şi a zidurilor. Între anii 2007-2009, Cetatea Neamţului a fost închisă fiind supusă unor lucrări de reabilitare şi restructurare realizate cu fonduri europene.
Cetatea Neamţului, 23 aprilie 2014
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Din 2009, vizitatorii pot admira diferitele săli ale cetăţii, vechiul paraclis, bucătăria, monetăria şi dormitoarele.
Cetatea este celebră şi pentru că este unul dintre subiectele principale în poemul "Muma lui Ştefan cel Mare" (1857), de Dimitrie Bolintineanu, scrie site-ul https://piatraneamtcity.ro/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Cetatea Neamţului, 4 august 1989
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Festivalul internațional al cărții de la Edinburgh (9-24 august)
La 9 august, începe ediția 2025 a Festivalului internațional al cărții de la Edinburgh, organizată pentru al doilea an consecutiv la Edinburgh Futures Institute, cadru în care vor avea loc dezbateri culturale abordate dintr-o perspectivă globală, potrivit https://www.edbookfest.co.uk. Progr
9 august - Ziua internațională a popoarelor indigene (ONU)
La 9 august este sărbătorită, la nivel mondial, Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. În 2025, această zi este marcată sub tema ''Popoarele Indigene și Inteligența Artificială: Apărând Drepturile, Modelarea Viitorului'
CITATUL ZILEI
'Ca și dragostea, arta nu este plăcere, ci pasiune.' - André Malraux ('Les Voix du silence', 1951; sursa: http://evene.lefigaro.fr/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 august
Ortodoxe Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. care au pătimit pentru icoana lui Hristos Greco-catolice Sf. ap. Matia; Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), Patroana Europei Romano-catolice Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), fc. m., patroană a Europei
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 august
Este a 221-a zi a anului 2025. Au mai rămas 144 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 30 m. Luna răsare la 20 h 52 m și apune la 05 h 53 m. Lună Plină la 10 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
Retrospectiva evenimentelor interne 4-8 august 2025
Decesul fostului președinte al României Ion Iliescu, numirea lui Sebastian-Ioan Burduja în funcția de consilier onorific al prim-ministrului, lansarea în dezbatere publică a unui proiect de lege pentru digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare, dezvoltare și inovare de către Ministerul Educației și Cercetării, demiterea conducerii Centr
Săptămâna europeană 4-8 august 2025
Comisia Europeană a suspendat pentru o perioadă de șase luni contramăsurile tarifare pe care Uniunea Europeană le pregătise împotriva Statelor Unite și a transmis public speranța că SUA vor pune în aplicare 'cât mai curând posibil' angajamentele asumate în acordul comercial convenit în 27 iulie, între Ursula von der Leyen și
DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea muzeului dedicat spiritismului din Câmpina
La 8 august 1995 a fost inaugurat primul muzeu din lume dedicat spiritismului, în cadrul Muzeului memorial 'Bogdan Petriceicu Hasdeu', potrivit volumului 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003) și lucrării 'România, date și fapte. 1989-2009' (editată de AGERPRES, 2010). Muzeul Memorial
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
În fiecare an, la 8 august este marcată Ziua Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (Association of Southeast Asian Nations - ASEAN). La această dată, în anul 1967, a fost înființată ASEAN, o organizație interguvernamentală regională care încurajează cooperarea și integrarea între cele zece state membre ale sale din Asia de Sud-Est, după cum
8 august - Ziua internațională a pisicii
Ziua internațională a pisicii este sărbătorită în fiecare an la 8 august, începând din 2002, la inițiativa Fondului Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (International Fund for Animal Welfare - IFAW). În lume există aproximativ 600 de milioane de pisici, cu sau fără stăpân, potrivit https://i
CITATUL ZILEI
'Tragedia morții constă în faptul că transformă viața în destin.' - André Malraux ('L'espoir', 1937; sursa: http://evene.lefigaro.fr/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 august
Ortodoxe Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului, și Miron, episcopul Cretei Greco-catolice Sf. ep. m. Emilian; Sf. Dominic Romano-catolice Sf. Dominic, pr. Sfântul Preot Mucenic Alexandru d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 august
Este a 220-a zi a anului 2025. Au mai rămas 145 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 31 m. Luna răsare la 20 h 25 m și apune la 04 h 37 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
Ion Iliescu în arhiva de fotografii AGERPRES
Ion Iliescu a fost una dintre cele mai influente şi active figuri ale vieţii publice din România după Revoluţia din Decembrie 1989. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prin fotoreporterii săi, a fost martoră la cele mai importante evenimente din istoria recentă a României. Acest documentar foto reuneşte imagini din ultimii 35 de ani care surprind,
A încetat din viață Steluța Lucia Rodica Coposu, sora fostului lider țărănist (fișă biografică)
Steluța Lucia Rodica Coposu, sora cea mai mică a fostului lider țărănist Corneliu Coposu și președinta Fundației care îi poartă numele, a încetat din viață în dimineața zilei de 7 august 2025.