Islamofobia înglobează frica, prejudecăţile şi ura faţă de musulmani care conduc la provocare, ostilitate şi intoleranţă prin ameninţări, hărţuiri, abuzuri, incitare şi intimidare a musulmanilor, cât şi a celor care nu sunt musulmani, atât în mediul online, cât şi în cel off-line. Motivată de ostilitatea instituţională, ideologică, politică şi religioasă care transcende în rasism structural şi cultural, islamofobia ţinteşte simbolurile şi semnele specifice unui musulman, explică Organizaţia Naţiunilor Unite pe pagina www.un.org.

Această definiţie evidenţiază legătura dintre nivelurile instituţionale ale islamofobiei şi manifestarea unor astfel de atitudini, declanşată de vizibilitatea identităţii musulmane percepute a victimei. Această abordare interpretează islamofobia ca o formă de rasism, prin care religia, tradiţia şi cultura islamică sunt văzute ca o ''ameninţare'' la adresa valorilor occidentale.

Unii experţi preferă eticheta ''ură anti-musulmană'', din temerea că termenul ''islamofobie'' riscă să condamne toate criticile la adresa Islamului, şi prin urmare, ar putea înăbuşi libertatea de expresie. Dar legea internaţională privind drepturile omului protejează indivizii, nu religiile. Iar islamofobia ar putea să-i afecteze şi pe ''non-musulmani'', pe baza percepţiilor privind naţionalitatea, rasa sau etnia.

Un raport recent realizat de Raportorul Special al ONU pentru libertate religioasă sau credinţă a constatat că suspiciunea, discriminarea şi ura totală faţă de musulmani au luat ''proporţii epidemice''.

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 şi a altor acte de terorism groaznice despre care se pretinde că au fost comise în numele Islamului, suspiciunea instituţională faţă de musulmani şi de cei percepuţi a fi musulmani a escaladat la proporţii epidemice. Numeroase state, precum şi organisme regionale şi internaţionale au răspuns ameninţărilor la adresa securităţii adoptând măsuri care vizează în mod disproporţionat musulmanii şi îi asociază cu un risc ridicat şi cu risc de radicalizare. În acelaşi timp, reprezentările negative pe scară largă ale Islamului şi stereotipurile dăunătoare care înfăţişează musulmanii, credinţele şi cultura lor drept o ameninţare au facilitat perpetuarea, validarea şi normalizarea discriminării, ostilităţii şi violenţei faţă de persoanele şi comunităţile musulmane, evidenţiază sursa citată.

În statele unde sunt minoritari, musulmanii se confruntă adesea cu discriminare în accesul la bunuri şi servicii, în găsirea unui loc de muncă şi în educaţie. În unele state, li se refuză cetăţenia sau statutul legal de imigrare din cauza percepţiei xenofobe că musulmanii reprezintă ameninţări la securitate naţională şi de terorism. Femeile musulmane sunt vizate de crime islamofobe motivate de ură.

Studiile arată că numărul infracţiunilor motivate de ură islamofobă creşte frecvent în urma unor evenimente care nu sunt sub controlul majorităţii musulmanilor, inclusiv atacuri teroriste şi aniversări ale unor astfel de atacuri. Aceste evenimente declanşatoare ilustrează modul în care islamofobia poate atribui responsabilitatea colectivă tuturor musulmanilor pentru acţiunile unui număr foarte restrâns de reprezentanţi ai Islamului sau se poate alimenta cu retorica inflamatorie.

Combaterea Islamofobiei

Multe guverne au luat măsuri pentru combaterea islamofobiei prin instituirea unei legislaţii împotriva crimelor motivate de ură şi a măsurilor pentru prevenirea şi urmărirea penală a crimelor motivate de ură. De asemenea, au desfăşurat campanii de conştientizare a publicului despre musulmani şi Islam, menite să înlăture miturile negative şi concepţiile greşite.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie susţinută de 60 de state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), care a desemnat ziua de 15 martie drept Ziua internaţională pentru combaterea islamofobiei. Documentul subliniază că terorismul şi extremismul violent nu pot fi şi nu trebuie asociate cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic. De asemenea, rezoluţia face apel la un dialog global privind promovarea unei culturi a toleranţei şi a păcii, bazată pe respectul pentru drepturile omului şi pentru diversitatea religiilor şi a credinţelor.

Marcând prima Zi internaţională de combatere a islamofobiei în 2021, secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat că fanatismul anti-musulman face parte dintr-o tendinţă mai largă de renaştere a etno-naţionalismului, neonazismului, stigmatizării şi discursului instigator la ură care vizează populaţii vulnerabile, inclusiv musulmani, evrei, unele comunităţi creştine minoritare. ''Aşa cum ne aminteşte Sfântul Coran: naţiunile şi triburile au fost create pentru a se cunoaşte unele pe altele. Diversitatea reprezintă o bogăţie, nu o ameninţare'', a susţinut António Guterres.

Ca răspuns la tendinţa alarmantă de creştere a discursului instigator la ură în întreaga lume, secretarul general António Guterres a lansat Strategia şi Planul de acţiune al Naţiunilor Unite privind discursul instigator la ură, la 19 iunie 2019, potrivit www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan)