Vizita comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, la Bucureşti, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, acordul provizoriu între Parlamentul European şi Consiliul UE privind reforma şi consolidarea Directivei UE privind eficienţa energetică, primul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne oficial din mandatul preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene s-au numărat printre evenimentele la nivel european ale acestei săptămâni.


Comisia Europeană

*Comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, a efectuat între 6 şi 8 martie o vizită oficială în România, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. "Ziua Internaţională a Femeii ne reaminteşte faptul că progresele înregistrate în ceea ce priveşte egalitatea de gen sunt în continuare la un nivel scăzut şi neuniform în UE, în pofida unor semne vizibile de schimbare. În cadrul Comisiei Europene, lucrăm pentru a construi o Europă în care fetele şi femeile să poată prospera şi să poată conduce pe picior de egalitate cu bărbaţii, fără piedici", spune Helena Dalli, citată într-un comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

"Recentele acorduri privind echilibrul de gen în consiliile de administraţie şi în domeniul transparenţei salariale ne permit să deschidem calea către realizarea unei Uniuni a egalităţii. De îndată ce vom ajunge la un acord în legătură cu propunerea privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, putem asigura un viitor mai bun pentru toţi, indiferent de gen", adaugă ea.

Helena Dalli a declarat într-un interviu pentru AGERPRES că doar legislaţia nu este suficientă pentru a combate rasismul, ci este nevoie să se acorde atenţie şi educaţiei şi culturii, şi îi îndeamnă pe politicienii europeni să meargă în "aşezările de romi" pentru a vedea situaţia "scandaloasă" şi "inacceptabilă" în care trăiesc aceştia în UE.

*Comisia Europeană a lansat la 8 martie o cerere de candidaturi pentru a înscrie până la 60 de membri în Grupul consultativ pentru întreprinderi al strategiei "Global Gateway", informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Grupul reuneşte directori generali sau cadre superioare de conducere ale întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi europene pentru schimburi de opinii cu preşedintele Comisiei Europene şi membrii relevanţi ai colegiului. Grupul va sprijini Comisia Europeană să consolideze cooperarea cu sectorul privat european într-un mod structurat, ca parte a strategiei "Global Gateway" şi a punerii în aplicare a acesteia. Cererea de candidaturi este deschisă până la 20 aprilie 2023.

*Comisia Europeană a anunţat la 9 martie o investiţie de peste 116 milioane de euro pentru proiectele strategice ale noului program LIFE, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Finanţarea va ajuta opt proiecte majore din Belgia, Estonia, Spania, Italia, Polonia, Slovacia şi Finlanda să îşi atingă obiectivele climatice şi de mediu. Se preconizează că proiectele vor mobiliza fonduri suplimentare semnificative din alte surse de finanţare ale UE, inclusiv fonduri agricole, structurale, regionale şi de cercetare, pe lângă fondurile naţionale şi investiţiile din sectorul privat. Proiectele vor ajuta Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi să pună în aplicare cu succes Pactul verde european, sprijinind, de asemenea, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Planul de acţiune privind economia circulară, Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării şi Legea privind refacerea naturii şi contribuie la o tranziţie către o energie curată.

Programul LIFE este instrumentul de finanţare al UE pentru mediu şi politici climatice. Acesta contribuie cu idei ecologice la programul LIFE încă din 1992 şi, până în prezent, a cofinanţat peste 5.500 de proiecte în întreaga UE şi în ţări terţe. Pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a majorat finanţarea programului LIFE cu aproape 60%, până la 5,4 miliarde de euro, şi a inclus noul subprogram pentru tranziţia către o energie curată. Programul LIFE este gestionat de Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA).


Parlamentul European

*La 8 martie, eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a devenit primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene, al patrulea ca mărime din Parlamentul European. "Vreau să aduc putere şi coerenţă mişcării verzi din România şi să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viaţă, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiţia noastră civilă, despre egalitate în faţa legii", a declarat Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat difuzat de biroul său europarlamentar. Copreşedinta grupului Verzilor/Alianţei Libere Europene, Terry Reintke, a declarat că "de la exploatarea forestieră ilegală, la corupţie sau drepturile individuale în România şi aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor".

*La 10 martie, eurodeputaţii şi Preşedinţia suedeză a Consiliului UE au agreat asupra unor noi ţinte în privinţa consumului primar şi final de energie din UE, conform comunicatului publicat pe www.europarl.europa.eu. Statele membre trebuie să asigure reducerea în mod colectiv a consumului de energie cu cel puţin 11,7% la nivelul UE până în 2030 (comparativ cu proiecţiile Scenariului de referinţă 2020). Un mecanism robust de monitorizare şi punere în aplicare va însoţi acest obiectiv pentru a se asigura că statele membre îşi îndeplinesc contribuţiile naţionale pentru această ţintă obligatorie a UE.

Deputaţii europeni şi Preşedinţia Consiliului au convenit, de asemenea, asupra unor economii anuale de energie ale statelor membre de 1,5% (în medie) până în 2030. Economiile anuale de energie vor începe cu 1,3% până la sfârşitul anului 2025 şi vor ajunge progresiv la 1,9% până la sfârşitul anului 2030. Ţintele ar trebui atinse prin măsuri la nivel local, regional şi naţional, în diferite sectoare - de exemplu, administraţia publică, clădirile, întreprinderile, centrele de date etc. Deputaţii au insistat că schema ar trebui să acopere în special sectorul public, care va trebui să îşi reducă consumul final de energie cu 1,9% în fiecare an. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că cel puţin 3% din clădirile publice sunt renovate în fiecare an pentru a deveni clădiri cu consum de energie aproape zero sau clădiri cu zero emisii. Acordul stabileşte, de asemenea, noi cerinţe pentru sisteme eficiente de termoficare, anunţă www.europarl.europa.eu.

Comisia Europeană a salutat acordul provizoriu dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind reforma şi consolidarea Directivei UE privind eficienţa energetică.


Consiliul UE

La 9-10 martie a avut loc primul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne oficial din mandatul preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene. Potrivit website-ului Consiliului UE, agenda a inclus, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, "Situaţia generală a spaţiului Schengen" (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi "Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat". În cadrul "Consiliului Schengen", miniştrii afacerilor interne din ţările membre au discutat despre viitorul politicii în domeniul vizelor.

La 9 martie, Consiliul a aprobat concluziile care reafirmă că diplomaţia UE în privinţa climei şi a energiei reprezintă o componentă-cheie a politicii externe a UE şi care subliniază determinarea UE de a se angaja şi lucra cu partenerii din întreaga lume pentru a implementa Acordul de Paris pentru limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale, pentru susţinerea celor mai vulnerabile ţări şi creşterea finanţării colective pentru climă, arată https://www.consilium.europa.eu/.


Sistemul Schengen

La 7 martie, Sistemul de informaţii Schengen (SIS), baza europeană de date privind persoanele căutate, dispărute sau în situaţie ilegală, a fost extins pentru a permite trimiterea de noi informaţii, într-o versiune modernizată. Pe lângă fotografii şi amprente digitale, SIS conţine de acum încolo "noi tipuri de elemente biometrice", precum urme prelevate de la locul unor infracţiuni sau crime şi registre de ADN, dar numai în cazul persoanelor dispărute, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. În plus faţă de semnalmentele persoanelor dispărute, autorităţile naţionale - poliţişti, lucrători vamali sau poliţişti de frontieră - pot introduce semnalmente ale unor categorii de persoane vulnerabile, precum copii ameninţaţi cu răpirea sau victime potenţiale ale traficului de fiinţe umane. Pentru a lupta împotriva migraţiei ilegale, statele membre sunt acum "obligate să semnaleze SIS de fiecare dată când adoptă o decizie de repatriere privind un cetăţean al unei ţări terţe care nu are dreptul legal de a călători în UE", pentru a putea verifica dacă persoana în cauză a părăsit efectiv teritoriul UE.

Această versiune actualizată a SIS este operaţională în 30 de ţări europene (26 de state membre şi ţările asociate spaţiului Schengen, Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein). Conectarea Ciprului la SIS este prevăzută în vara lui 2023. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea)