Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 9-10 martie 2023, la Bruxelles, într-o reuniune formală, abordând, între altele, teme precum azilul şi migraţia, Spaţiul Schengen, securitatea internă, drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, combaterea infracţionalităţii etc., informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Azilul şi migraţia, Spaţiul Schengen, securitatea internă sunt subiecte abordate de miniştrii de interne din cadrul Consiliului JAI, în prima zi a reuniunii, în timp ce drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei sau combaterea infracţionalităţii sunt teme discutate de miniştrii justiţiei în cea de-a doua zi a Consiliului.

Astfel, miniştrii vor discuta despre dimensiunile internă şi externă ale azilului şi migraţiei, în urma Consiliului European din 9 februarie 2023. Discuţia va include, în special, punerea în aplicare a foii de parcurs privind Regulamentul Dublin şi implicarea efectivă a UE la frontierele externe, inclusiv în ceea ce priveşte operaţiunile desfăşurate de entităţi private. Regulamentul Dublin stabileşte principiul conform căruia un singur stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. Obiectivul este de a se evita ca solicitanţii de azil să fie trimişi dintr-o ţară în alta, dar şi de a se evita abuzarea de acest sistem prin introducerea mai multor cereri de azil de către o singură persoană, conform https://eur-lex.europa.eu/.

Cu privire la Spaţiul Schengen, miniştrii afacerilor interne vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Preşedinţia şi Comisia vor informa miniştrii cu privire la situaţia generală a zonei Schengen şi la punerea în aplicare a acţiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022. De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a interoperabilităţii, în special în ceea ce priveşte începerea funcţionării sistemului de intrare/ieşire. Aceştia vor lua act de intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat, care ar trebui să devină operaţional în martie 2023, scrie https://home-affairs.ec.europa.eu/.

În ceea ce priveşte securitatea internă, miniştrii de interne vor discuta despre situaţia actuală a dialogului privind securitatea internă cu Ucraina şi despre cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne/politicii de securitate şi apărare comune în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei în această ţară. De asemenea, Comisia Europeană va informa miniştrii cu privire la activitatea centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă şi gestionarea frontierelor din Republica Moldova.

Consiliul urmează să adopte concluzii privind Carta drepturilor fundamentale a UE şi spaţiul civic, miniştrii desfăşurând apoi un schimb de opinii cu privire la acest subiect şi discutând despre următoarele etape în combaterea rasismului şi a antisemitismului.

Referitor la invazia Rusiei în Ucraina, miniştrii justiţiei vor evalua situaţia privind răspunsurile judiciare şi lupta împotriva impunităţii în ceea ce priveşte crimele săvârşite în Ucraina. Preşedinţia suedeză va prezenta, de asemenea, un raport cu privire la discuţiile în curs la nivel tehnic cu privire la proiectul de directivă privind definirea infracţiunilor şi a pedepselor pentru încălcarea sancţiunilor UE. Această propunere a fost prezentată de Comisie la 2 decembrie 2022, în urma adoptării unei decizii a Consiliului de a adăuga încălcarea măsurilor restrictive ale UE pe lista infracţiunilor incriminate de UE.

În ceea ce priveşte combaterea infracţionalităţii, preşedinţia suedeză a Uniunii va prezenta un raport cu privire la discuţiile în curs la nivel tehnic referitoare la proiectul de directivă privind recuperarea şi confiscarea activelor, care a fost prezentat de Comisie în mai 2022. Scopul propunerii respective este de a moderniza normele UE privind recuperarea activelor şi de a se asigura că infractorii sunt privaţi de câştigurile lor ilegale. Nu în ultimul rând, miniştrii vor discuta despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru societăţile europene criminalitatea organizată în domeniul traficului de droguri.

* * *

Anterioara reuniune a Consiliului JAI a avut loc în 26-27 ianuarie 2023, la Stockholm, fiind un Consiliu informal. S-au discutat teme precum cooperarea judiciară, combaterea crimei organizate, migraţie, Regulamentul Dublin etc., se arată pe site-ul https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/.

* * *

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)