Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc la 7 martie 2023, în şedinţă comună, pentru numirea şefului Autorităţii Electorale Permanente (AEP), preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi a unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

Şedinţa este programată să înceapă la ora 13.00.

În 11 ianuarie 2023, Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două Camere ale Parlamentului demisia sa din funcţia de preşedinte al AEP. Comisiile parlamentare juridice i-au avizat favorabil, în 20 februarie, pentru această funcţie pe Iulia Andreea Băbeanu, propusă de AUR, şi pe Toni Greblă, propus de PSD, plenul urmând să decidă prin vot secret cu buletine.

De asemenea, în 5 decembrie 2022, plenul Parlamentului a decis revocarea lui Niculae Bădălău din funcţia de consilier al Curţii de Conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, după ce acesta a fost arestat preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă.

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat favorabil candidatura Cameliei Pricopie pentru această funcţie, plenul urmând să decidă şi în acest caz prin vot secret cu buletine.

Plenul Parlamentului urmează să se pronunţe prin aceeaşi procedură şi în cazul candidaturii Monicăi Gubernat pentru postul de preşedinte al CNA.

* Alegerea şi numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului

CNA este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Preşedintele este ales de către membrii Consiliului, din rândul acestora, prin vot secret în şedinţă care nu este publică, conform Legii audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002.

Mandatul preşedintelui Consiliului este de 6 ani. În absenţa preşedintelui, conducerea Consiliului este asigurată de vicepreşedinte. Vicepreşedintele este ales prin vot secret de către Consiliu, în prezenţa a cel puţin 9 membri ai acestuia, tot pentru un mandat de 6 ani.

Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate al instituţiei atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului. În acest caz, Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este compus din 11 membri şi este numit de Parlament, la propunerea: Senatului - 3 membri; a Camerei Deputaţilor - 3 membri; a Preşedintelui României - 2 membri; a Guvernului - 3 membri. Aceştia au un mandat de 6 ani şi au funcţie de demnitate publică asimilată funcţiei de secretar de stat.

Consiliul este o autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale. Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale şi îşi exercită competenţele în mod imparţial şi transparent şi al dreptului Uniunii Europene, fără a solicita sau accepta instrucţiuni din partea niciunei alte instituţii sau entităţi în îndeplinirea sarcinilor care îi revin.

În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligaţia: să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României; să asigure pluralismul surselor de informare a publicului; să încurajeze libera concurenţă; să monitorizeze serviciile de programe şi serviciile media audiovizuale, inclusiv a celor la cerere, în vederea respectării de către acestea a prevederilor legale în materie, potrivit Legii audiovizualului.

De la înfiinţarea CNA în 1992, Consiliul a avut următorii preşedinţi: Titus Raveica, Sorin Moldovan, Şerban Madgearu, Ralu Filip, Răsvan Popescu, Laura Georgescu şi Monica Gubernat.

* Alegerea şi numirea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat. Preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor, conform Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi Regulamentului AEP.

Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt, de prim-ministru. Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente este de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată. Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor pot înceta în caz de expirare a mandatului, demisie, revocare sau deces. Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.

Autoritatea Electorală Permanentă este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică şi competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi a referendumurilor, precum şi în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Autoritatea urmăreşte, în limitele atribuţiilor sale, buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.

Organizarea şi funcţionarea Autorităţii sunt prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Regulamentul AEP, aprobat prin Hotărârea nr. 4/2020 a Birourilor permanente reunite.

* Numirea consilierilor Curţii de Conturi

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, scrie site-ul https://www.curteadeconturi.ro/.

Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de Conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a încetat, conform Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României.

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi. Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ady Ivaşcu)