La 12 martie 2023 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice.

Circa 1,72 miliarde de oameni sunt afectaţi zilnic de măsuri care presupun acţiuni de limitare sau blocare a accesului la serviciile de internet, potrivit portalului https://nationaltoday.com/.

''Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.'', conform Articolului 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, citat de https://www.ohchr.org/.

În data de 12 martie 2008, Organizaţia Reporteri fără Frontiere a lansat marcarea acestei zile pentru a atrage atenţia la nivel internaţional asupra accesului liber neîngrădit la nivel global la reţeaua de internet, conform www.rsf.org. Prin marcarea acestei zile se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare publică asupra importanţei reprezentate de schimbul de idei şi de informaţii în mediul online, pentru că internetul reprezintă un mediu de manifestare a libertăţii de expresie şi gândire.

Rolul actorilor digitali în cadrul societăţii a crescut exponenţial, spaţiul virtual având un rol extraordinar în viaţa oamenilor. Libertatea de expresie reprezintă un deziderat obligatoriu pentru fiecare societate construită pe respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale.

În 2022, guvernele şi alţi actori au oprit accesul la internet de cel puţin 187 de ori în 35 de state de pe mapamond. Aceste blocări privind liberul acces la internet au vizat situaţii generate de pandemia cu noul coronavirus, fiind derulate pe o perioadă mai mare de timp, ţintind anumite grupuri specifice şi având loc mai ales atunci când oamenii aveau nevoie stringentă de acces la internet, inclusiv în timpul crizelor umanitare, protestelor de masă, a conflictelor în derulare sau a războiului, potrivit https://www.accessnow.org/. În India au avut loc cele mai multe opriri ale accesului la internet, în 2022, respectiv 49 la număr în Jammu şi Kaşmir pe fondul instabilităţii politice şi a violenţei, urmând Ucraina cu 22 de opriri a accesului la internet, pe fondul derulării războiului declanşat de Rusia, şi în Iran, de 18 ori, în timpul protestelor generate de decesul lui Mahsa Amini, în timp ce se afla în custodia poliţiei iraniene. În alte state de pe mapamond au fost înregistrate opriri mai puţine ca număr a accesului la internet, potrivit raportului pe anul 2022 al organizaţiei Access Now, publicat în 28 februarie 2023, conform https://www.accessnow.org/.

Aproape 64,4% din populaţia la nivel mondial, respectiv 5,16 miliarde de oameni, utilizează serviciile de internet, constituind o sursă constantă de informaţii, divertisment, ştiri şi interacţiuni sociale, potrivit https://datareportal.com/.

În anul 2022, procentul locuinţelor din Uniunea Europeană cu acces la servicii de internet a crescut la 93%, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: nationaltoday.com