Sărbătoarea Mărţişorului marchează începutul lunii martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.

La 1 martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună. Abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie (cu excepţia anilor bisecţi) şi ca luna noiembrie, în fiecare an.

Soarele - Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 54 m şi apune la ora 18 h 03 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 59 m şi apune la ora 19 h 41 m.

Primăvara astronomică începe în 2023 odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 21 martie: 23 h 24 m. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 07 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 14 h 40 m; la 15 martie - Luna la Ultimul Pătrar 04 h 08 m; la 21 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 19 h 23 m; la 29 martie - Luna la Primul Pătrar 05 h 32 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Fenomenul de Lună Plină reprezintă perioada de apogeu a influenţei Lunii asupra planetei noastre. În ciclul Lunar, acest moment este foarte important, evidenţiat mai ales în tradiţia astrologică orientală, care arată că înainte cu două zile de Luna Plină influenţa acestui astru este deosebit de benefică asupra planetei noastre. Ziua cu Lună Plină este cea în care simţul măsurii şi al armoniei sunt mult mai uşor accesibile fiecărei fiinţe umane. Este ziua în care putem să ne temperăm pornirile şi ambiţiile egoiste prin conştientizarea adevăratelor noastre aspiraţii, fiind o zi pe care merită să o consacrăm iubirii, artei, frumuseţii, acţiunilor pline de dăruire. În tradiţia populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc şi digestiei, adică să nu mâncăm până la saturaţie, ci să ne oprim cu puţin înainte, scrie site-ul astrohelios.ro.

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie, 26 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 27 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).

În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole - aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se ''retează'' fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

Tot în tradiţia populară se crede că în câte zile din luna martie va fi cer întunecat, în tot atâtea zile din cursul anului va ploua. Pe de altă parte, în câte zile va fi rouă, în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în luna august. Dacă în luna martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu, precizează volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' de Ion Ghinoiu, apărut în 1999 la Editura Fundaţiei Pro. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)