În luna mai 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia A/RES/76/265 care a stabilit ca la 1 martie să marcată Ziua mondială a ierbii de mare. Rezoluţia subliniază nevoia urgentă de a creşte conştientizarea pe toate nivelurile şi de a promova şi facilita acţiuni pentru conservarea speciilor de iarbă de mare, pentru a le asigura sănătatea şi dezvoltarea, ţinând cont că îmbunătăţirea funcţionării ecosistemelor este importantă pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, potrivit site-ului www.un.org.

Ierburile marine sunt plante cu flori care se găsesc în apele puţin adânci în multe părţi ale lumii, de la tropice până la Cercul Arctic, în 159 de ţări de pe şase continente. Ele formează pajişti subacvatice extinse, creând habitate complexe, foarte productive şi bogate din punct de vedere biologic.

Acoperind doar 0,1% din fundul oceanelor şi mărilor, aceste pajişti cu iarbă de mare oferă hrană şi adăpost pentru mii de specii de peşti, căluţi de mare, broaşte ţestoase etc. şi susţin unele dintre cele mai extinse zone de pescuit din lume. Ele îmbunătăţesc calitatea apei prin filtrarea, introducerea într-un ciclu şi stocarea nutrienţilor şi a poluanţilor, reducând contaminarea fructelor de mare. Având funcţia foarte eficientă de a atrage carbonul, acestea pot stoca până la 18% din carbonul oceanic al Pământului, reprezentând o soluţie naturală puternică pentru combaterea impactului schimbărilor climatice. Având şi funcţia de tampon pentru acidificarea oceanelor, contribuie la rezistenţa celor mai vulnerabile ecosisteme şi specii, cum ar fi recifele de corali. Ele acţionează ca primă linie de apărare de-a lungul coastelor pentru populaţiile de coastă, prin reducerea energiei valurilor, protejând oamenii în faţa riscului de inundaţii şi furtuni.

Totuşi, această componentă de bază a biodiversităţii marine este în pericol şi doar aproximativ un sfert din toate pajiştile sunt încadrate în zone marine protejate. Începând cu anii 1930, ierburile marine au scăzut la nivel global, cel mai recent raport estimând că 7% din acest habitat marin cheie al Pământului se pierde anual. S-a remarcat recent că 21% dintre speciile de iarbă marină sunt clasificate ca specii aproape ameninţate, vulnerabile şi pe cale de dispariţie pe Lista Roşie a Uniunii internaţionale pentru conservarea naturii. Mai exact, 22 dintre cele 72 de specii de iarbă marină sunt în declin.

Dezvoltarea litoralului, poluarea, inclusiv deversările de pe uscat, schimbările climatice, dragarea şi activităţile nereglementate de pescuit şi de navigaţie sunt factori cheie ai degradării ierburilor marine şi a ecosistemelor asociate acestora.

În pofida unei tendinţe globale generale de pierdere a ierburilor marine, în unele zone s-a remarcat o scădere a declinului sau o recuperare substanţială a ierburilor marine. Aceste recuperări pot fi adesea atribuite intervenţiilor umane care reduc efectul factorilor de stres cauzate tot de oameni.

Ierburile de mare sunt esenţiale pentru viaţa marină, dar oferă totodată beneficii ample şi oamenilor. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa lor pentru bunăstarea comunităţii, fie prin securitatea alimentară din producţia de peşte, calitatea îmbunătăţită a apei filtrate de iarba de mare, protecţia coastelor împotriva eroziunii, furtunilor şi inundaţiilor sau captarea şi stocarea carbonului ajută în eforturile de conservare, gestionare mai bună şi restaurare a acestor ecosisteme.

În cele din urmă, protecţia şi restaurarea pajiştilor cu ierburi marine vor ajuta ţările să atingă multiple obiective economice, sociale şi nutriţionale, aliniate şi susţinute de politicile implementate la nivel naţional, regional sau global. De exemplu, conservarea şi refacerea pajiştilor de ierburi marine pot ajuta, de asemenea, ţările să atingă 26 de obiective şi indicatori asociaţi cu zece Obiective de Dezvoltare Durabilă. Totodată, pot ajuta statele să-şi atingă obiectivele prevăzute de Acordul de la Paris şi de Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice.

Includerea ecosistemelor cu ierburi marine în cadrul global pentru biodiversitate post-2020 şi în Convenţia privind Diversitatea Biologică este de asemenea esenţială pentru protejarea integrităţii ecosistemelor marine şi a biodiversităţii. Includerea managementului ierburilor marine, conservării şi restaurării ar trebui să fie o componentă esenţială a strategiilor viitoare pentru economia albastră durabilă. În unele ţări, sunt deja proiecte în desfăşurare, iar unele au fost selectate în lista de obiective World Restoration Flagships (care include cele mai bune exemple de restaurare a ecosistemelor la scară largă şi pe termen lung, respectând zece principii de restaurare ale decadei Naţiunilor Unite privind restaurarea ecosistemelor).

Importanţa ierburilor marine este evidenţiată şi în raportul ''Out of the Blue: The Value of Seagrasses to the Environment and to People'', publicat în 2020 de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) împreună cu centrul GRID-Arendal şi Centrul Mondial de Monitorizare a Conservării (UNEP-WCMC), conform site-ului www.unep.org/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.editiaverde.ro