Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 6-10 februarie 2023: reuniunea extraordinară a Consiliului European în zilele de 9-10 februarie, la Bruxelles, liderilor Uniunii Europene li s-a alăturat şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski; Zelenski a vizitat totodată şi Parlamentul European; cutremurul din Turcia şi Siria din 6 februarie 2023: preşedinţia Consiliului declanşează activarea IPCR; la solicitarea Turciei, în urma seismului, UE a activat Mecanismul de protecţie civilă; liderii UE îi transmit preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan solidaritatea cu poporul turc în urma seismului din 6 februarie.

Consiliul European
* Reuniunea extraordinară a Consiliului European, desfăşurată la Bruxelles în 9 şi 10 februarie 2023, are stabilite trei chestiuni principale pe ordinea de zi: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, economia şi competitivitatea şi politica UE în domeniul migraţiei, potrivit scrisorii de invitaţie făcută membrilor Consiliului European de către preşedintele Charles Michel. (https://www.consilium.europa.eu)

* În 9 februarie, Consiliul European a desfăşurat un schimb de opinii cu preşedintele Ucrainei cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi la sprijinul acordat de Uniunea Europeană Ucrainei şi poporului său. (https://www.consilium.europa.eu)

* Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, în 9 februarie, liderilor statelor Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, să accelereze livrările de arme pentru ţara sa, pentru a ''merge mai rapid'' decât Rusia, care a invadat Ucraina în urmă cu aproape un an, potrivit AFP şi Reuters. ''Avem nevoie de artilerie, de muniţii, de tancuri moderne, de rachete cu rază lungă, de avioane de vânătoare moderne'', a declarat Zelenski în faţa liderilor Celor 27. Pe de altă parte, Zelenski le-a solicitat liderilor ţărilor membre UE să sprijine planul de pace al Kievului şi să tragă la răspundere Rusia. Volodimir Zelenski le-a mai cerut liderilor statelor UE să adopte noi sancţiuni contra Moscovei, care să vizeze printre altele industria apărării din Rusia, inclusiv producătorii de drone militare.

* Liderii Uniunii Europene au convenit, la summitul de la Bruxelles, o serie de măsuri menite să reducă numărul migranţilor care sosesc ilegal pe teritoriul UE, a transmis dpa. Măsurile convenite includ iniţative de întărire a protecţiei infrastructurii la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică. Înaintea reuniunii, cancelarul austriac Karl Nehammer ceruse alocarea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia. O parte din ţările membre au mărit presiunea pentru o astfel de soluţie, la care nu se face însă referire explicită în textul declaraţiei adoptate. În declaraţia lor finală, citată de AFP, Cei 27 cer Comisiei să "finanţeze măsuri care să contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE" şi să "mobilizeze imediat fonduri europene substanţiale şi mijloace pentru a ajuta statele membre să îşi întărească capacităţile şi infrastructurile de protejare a frontierelor, mijloacele de supraveghere, mai ales aeriană, şi echipamentele".

* La summit, statele UE au aprobat, în mare măsură, planurile Comisiei de a permite subvenţii mai flexibile pentru tehnologiile verzi pentru a ajuta industria europeană în competiţia cu SUA şi China, mai notează dpa. Potrivit declaraţiei adoptate, în 10 februarie, statele UE trebuie să poată oferi beneficii fiscale pentru industriile de importanţă strategică. Sume suplimentare din fondurile actuale ale UE vor fi disponibilizate pentru sprijinirea anumitor sectoare astfel încât concurenţa între ţările UE să nu fie distorsionată.

Parlamentul European
* Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost aclamat, în 9 februarie, la Bruxelles, de eurodeputaţi, care l-au aplaudat în picioare în plenul Parlamentului European, înaintea discursului său, potrivit AFP. Volodimir Zelenski a declarat, în plenul Parlamentului European, că apărarea teritoriului ucrainean împotriva invaziei ruse reprezintă de asemenea şi apărarea Europei. Zelenski şi-a mai exprimat convingerea că ţara sa se va alătura Uniunii Europene după ce va ieşi victorioasă din războiul cu Rusia, potrivit Reuters.

* Liderii grupurilor din Parlamentul European au aprobat noi reforme în urma scandalului major de corupţie din legislativul UE, a anunţat, în 8 februarie, preşedinta acestui for, Roberta Metsola, potrivit dpa. Pentru a reface încrederea publică în instituţia UE aflată în dificultate, Metsola a propus un număr de măsuri vizând creşterea transparenţei şi descurajarea influenţării membrilor PE. Măsurile intervin după ce fosta vicepreşedintă a PE, Eva Kaili, a fost demisă în urma arestării sale, împreună cu alte trei persoane, sub acuzaţia de corupţie, spălare de bani şi legături cu crima organizată. Transpunerea reformelor convenite va începe imediat astfel încât acestea să intre în vigoare cât mai curând posibil, a indicat Parlamentul European, potrivit căruia sunt luate în considerare şi alte măsuri pe termen lung.

Cutremurul din Turcia şi Siria din 6 februarie 2023
* La 6 februarie 2023, preşedinţia suedeză a decis să activeze mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) pentru a coordona, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană, măsurile de sprijin adoptate de UE ca răspuns la cutremurul din Turcia şi Siria. Mecanismul IPCR consolidează capacitatea Uniunii Europene de a lua decizii rapide atunci când se confruntă cu crize transsectoriale majore care necesită un răspuns la nivelul UE. Prin intermediul acestui mecanism, preşedinţia Consiliului UE coordonează răspunsul politic la crize reunind instituţiile UE, statele membre şi alţi actori-cheie. Mecanismul IPCR a fost aprobat de Consiliu la 25 iunie 2013. În decembrie 2018, Consiliul a adoptat o decizie care a codificat mecanismul într-un act juridic. (https://www.consilium.europa.eu)

* Uniunea Europeană a mobilizat rapid echipe de căutare şi salvare în Turcia, în 6 februarie, în urma solicitării acestei ţări de a activa Mecanismul de protecţie civilă al UE, după ce un cutremur puternic a lovit în cursul nopţii de duminică, 5 februarie, spre luni, 6 februarie, regiunea turcă Gaziantep, care a avut impact şi asupra Siriei vecine. Echipele de salvare provin din Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Italia, Malta Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, a anunţat purtătorul de cuvânt, Balazs Ujvari, în cadrul briefingului de presă zilnic al Comisiei. Blocul comunitar este pregătit să îi sprijine pe cei afectaţi din Siria prin intermediul programelor de asistenţă umanitară, a menţionat Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

* Liderii Uniunii Europene i-au adresat, în 9 februarie, o scrisoare preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în care îşi declară "solidaritatea" cu poporul turc care "trece printr-o încercare cumplită", transmit dpa şi AFP. "UE şi membrii săi sunt deplin solidari cu popoarele turc şi sirian în faţa acestei tragedii (...) Suntem pregătiţi să ne intensificăm sprijinul în strânsă coordonare cu autorităţile turce", se arată în scrisoarea redactată cu ocazia summitului UE de la Bruxelles. La începutul reuniunii, liderii UE au păstrat un minut de tăcere pentru victimele seismului din 6 februarie 2023.

* Comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a anunţat, în 8 februarie, că Siria a activat Mecanismul de protecţie civilă al UE la două zile după puternicele cutremure din 6 februarie, îndemnând statele membre ale blocului comunitar să ofere o astfel de asistenţă, potrivit Reuters şi AFP. "Împărtăşim această solicitare cu statele membre ale UE şi le încurajăm să ofere asistenţa cerută", a declarat comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor într-o conferinţă de presă.

Tribunalul General al Uniunii Europene
* Tribunalul General al Uniunii Europene a anulat, în 8 februarie, o decizie anterioară a Comisiei Europene care a validat ajutoarele acordate de către aeroportul internaţional Timişoara în favoarea companiei aeriene Wizz Air, a informat un comunicat de presă al Curţii de Justiţie a UE. Potrivit Tribunalului, Comisia a săvârşit mai multe erori de drept cu ocazia examinării caracterului selectiv şi a caracterului avantajos al măsurilor menţionate. Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" SA a semnat, în anul 2008, cu Wizz Air Hungary Legikozlekedesi Zrt, o companie aeriană maghiară low-cost, acorduri care definesc principiile cooperării lor, precum şi condiţiile generale de utilizare a infrastructurilor şi a serviciilor aeroportuare de către Wizz Air. Două dintre aceste acorduri au fost modificate în anul 2010 printr-o nouă schemă de reduceri convenită între Wizz Air şi AITTV. În conformitate cu publicaţiile de informare aeronautică, Wizz Air a beneficiat, de asemenea, de reduceri şi de rabaturi la tarifele de aeroport. În anul 2010, compania aeriană regională română Carpatair SA a depus la Comisia Europeană o plângere prin care a pus în discuţie ajutoare acordate de autorităţile române aeroportului internaţional Timişoara în favoarea Wizz Air. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea)