Extremismul violent reprezintă un afront adus scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite. Subminează pacea şi securitatea, drepturile omului şi dezvoltarea durabilă. Nicio ţară sau regiune nu este imună la impactul acestuia. În Rezoluţia 77/243, Adunarea Generală a ONU a decis să declare ziua de 12 februarie Ziua internaţională pentru prevenirea extremismului violent care ar conduce la terorism, pentru a atrage atenţia asupra ameninţărilor legate de extremismul violent atunci când conduce la terorism şi pentru a consolida cooperarea internaţională în acest sens, evidenţiază www.un.org.

Adunarea Generală a subliniat în acest context responsabilitatea principală a statelor membre şi a instituţiilor naţionale în combaterea terorismului şi a evidenţiat rolul important al organizaţiilor interguvernamentale, al societăţii civile, al mediului academic, al liderilor religioşi şi al mass-mediei în combaterea terorismului şi prevenirea extremismului violent considerat a fi propice terorismului. Rezoluţia a reafirmat că terorismul şi extremismul violent care ar conduce la terorism nu pot fi şi nu trebuie asociate cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic.

Adunarea Generală a invitat Biroul de Luptă împotriva Terorismului, în colaborare cu alte entităţi relevante ale Pactului Global de Coordonare a Luptei împotriva Terorismului al Naţiunilor Unite, să faciliteze marcarea Zilei Internaţionale.

La 15 ianuarie 2016, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a prezentat Adunării Generale un Plan de acţiune pentru prevenirea extremismului violent, iar la 12 februarie 2016, Adunarea Generală a adoptat o rezoluţie prin care saluta iniţiativa secretarului general şi lua act de Planul său de acţiune pentru prevenirea extremismului violent. Planul de acţiune face apel la o abordare cuprinzătoare care să conţină nu numai măsuri de securitate esenţiale pentru combaterea terorismului, ci şi măsuri preventive sistematice pentru a aborda condiţiile de bază ce îi determină pe indivizi să se radicalizeze şi să se alăture grupurilor extremiste violente. Planul reprezintă, totodată, un apel la o acţiune concertată din partea comunităţii internaţionale, oferind peste 70 de recomandări statelor membre şi sistemului Naţiunilor Unite pentru a preveni răspândirea extremismului violent.

''Este nevoie de o concentrare reînnoită şi neîntreruptă asupra prevenirii, inclusiv abordarea condiţiilor de bază care au determinat bărbaţii şi femeile să fie ademeniţi în terorism.'', a declarat actualul secretar al general al ONU, António Guterres.

Extremismul violent este un fenomen divers, fără o definiţie clară. Nu este nici un fenomen nou, nici caracteristic doar pentru o regiune, naţionalitate sau credinţă. Cu toate acestea, în ultimii ani, grupuri teroriste precum Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIS), Al-Qaida şi Boko Haram ne-au modelat imaginea despre extremismul violent şi despre dezbaterea cu privire la modul de abordare a acestei ameninţări. Mesajul de intoleranţă al acestor grupuri - religios, cultural, social - a avut consecinţe drastice pentru multe regiuni ale lumii. Prin controlul teritoriilor şi utilizarea reţelelor sociale pentru comunicarea în timp real a crimelor lor atroce, aceste grupuri încearcă să pună la încercare valorile noastre comune de pace, dreptate şi demnitate umană.

Nimic nu poate justifica extremismul violent, dar trebuie să fim conştienţi că nu ia naştere în vid. Poveştile despre suferinţă, nedreptatea reală sau percepută, împuternicirile promise sau schimbările radicale devin atractive atunci când drepturile omului sunt încălcate, buna guvernare este ignorată şi aspiraţiile sunt zdrobite, mai arată site-ul ONU. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: un.org