Summitul Ucraina - UE, la care participă preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, adoptarea de către CE a ajutorului de stat pentru România pentru înfiinţarea Băncii Române de Investiţii şi Dezvoltare şi publicarea raportării privind rezultatele fondurilor structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020 se numără printre evenimentele săptămânii care se încheie.

Summitul Ucraina - UE
La 3 februarie 2023 se desfăşoară, la Kiev, summitul Ucraina - UE. "Dorim să creăm o foaie de parcurs detaliată cu privire la modul de parcurge calea integrării europene cât mai curând posibil", a declarat, la 2 februarie, premierul ucrainean, Denis Şmîhal, care a vorbit despre lupta împotriva corupţiei întreprinsă de preşedintele Volodimir Zelenski, unul dintre punctele esenţiale cerute de Bruxelles pentru aderarea ţării la UE, amintind de măsurile adoptate recent drept o dovadă de angajament faţă de politica de "toleranţă zero", despre demisii sau demiteri ale unor oficiali de rang înalt din diverse ministere, precum şi despre ancheta referitoare la posibile cazuri de mită la Ministerul Apărării ucrainean, potrivit EFE.

Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, a atras atenţia, la 2 februarie, că procesul de aderare la Uniunea Europeană al Ucrainei "este un maraton, nu un sprint", dar a subliniat totodată că "destinul" acestei ţări "este în Europa", transmite EFE. Hahn a menţionat că reuniunile permit trecerea în revistă a sprijinului acordat de UE Kievului "în toate domeniile, inclusiv financiar, umanitar, energetic, sprijin bugetar, sprijin militar şi anvergură diplomatică".

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, împreună cu o serie de comisari europeni, s-au deplasat, la Kiev, pentru summitul de la 3 februarie şi ca modalitate de exprimare a solidarităţii europene faţă de Ucraina, cu câteva săptămâni înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse. Înainte de începerea summitului, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski participă la întâlniri cu preşedinţii celor două instituţii europene.

Parlamentul European
*La 2 februarie 2023, eurodeputaţii au votat pentru ridicarea imunităţii eurodeputaţilor socialişti Marc Tarabella (Belgia) şi Andrea Cozzolino (Italia), vizaţi de justiţia belgiană în scandalul de corupţie Qatargate, în care sunt implicaţi actuali sau foşti membri ai Parlamentului European. Votul din PE deschide calea pentru audierea celor doi eurodeputaţi de către anchetatorii belgieni şi confirmă unda verde dată, la 31 ianuarie 2023, în unanimitate, de Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European (JURI). Cei doi aleşi europeni, excluşi din grupul europarlamentar S&D şi care au negat orice implicare în scandalul Qatargate, au votat pentru ridicarea propriei imunităţi, potrivit AFP. În acest scandal de corupţie au fost arestate patru persoane acuzate de participare la o organizaţie infracţională, spălare de bani şi corupţie: fostul deputat socialist italian Pier Antonio Panzeri, eurodeputata greacă Eva Kaili, partenerul acesteia, asistentul italian Francesco Giorgi, şi italianul Niccolo Figa-Talamanca, responsabil al unui ONG.

*La 2 februarie 2023, în cadrul Sesiunii plenare (1-2 februarie), eurodeputaţii au votat pentru reguli mai stricte privind publicitatea politică, facilitând creşterea transparenţei şi a rezistenţei la imixtiuni în alegeri şi referendumuri. Cu 433 de voturi pentru, 61 împotrivă şi 110 abţineri, legislativul european şi-a exprimat sprijinul pentru poziţia de negociere propusă de Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (IMCO). Susţinerea obţinută îi dă mână liberă negociatorului principal al Parlamentului, Sandro Gozi (Renew, Franţa), să înceapă discuţiile cu reprezentanţii statelor membre pentru a conveni asupra unui text, la timp pentru alegerile europene din 2024, conform https://www.europarl.europa.eu.

Comisia Europeană (CE)
*La 30 ianuarie, CE şi autorităţile naţionale de protecţie a consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia şi Islanda au publicat rezultatele unei acţiuni de verificare a site-urilor web de vânzare cu amănuntul, dezvăluind practici manipulatoare în mediul online identificate în 148 din cele 399 de magazine virtuale verificate, care vând produse variind de la textile la produse electronice.

Potrivit raportului, 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziţionarea de produse specifice; 54 de site-uri web au direcţionat consumatorii către anumite opţiuni - de la abonamente la produse mai scumpe sau la opţiuni de livrare - fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii; 70 de site-uri web disimulau informaţii importante sau le făceau mai puţin vizibile pentru consumatori (de exemplu, informaţii despre costurile de livrare, compoziţia produselor sau disponibilitatea unei opţiuni mai ieftine); 23 de site-uri web disimulau informaţii cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i sa îşi facă un abonament; 27 dintre aplicaţiile a 102 dintre site-urile web, care au făcut obiectul verificării, au recurs la cel puţin una dintre cele trei categorii de interfeţe înşelătoare.

*La 31 ianuarie 2023, CE a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură adoptată de România, în valoare de 1,6 miliarde de euro, pentru înfiinţarea Băncii Române de Investiţii şi Dezvoltare, ce are ca scop dezvoltarea economică şi socială, competitivitatea, inovarea şi creşterea economică. România a notificat CE cu privire la planurile de înfiinţare a unei bănci naţionale de dezvoltare cu un capital iniţial de până la 1,6 miliarde euro. Banca va fi înfiinţată ca entitate deţinută integral de stat, cu Ministerul Finanţelor drept acţionar, ce îşi va desfăşura activitatea sub supravegherea Băncii Naţionale a României.

Ajutorul se acordă sub forma unei injecţii de capital de până la 608 milioane euro, din care se estimează că 10 milioane euro vor fi primite, în 2024, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, a unui grant în valoare de 1,4 milioane euro şi a unor garanţii de stat în valoare de 992 de milioane de euro, potrivit https://ec.europa.eu/.

*La 31 ianuarie 2023, CE a anunţat că în perioada 2014-2020, fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) au deblocat investiţii totale de 731 de miliarde de euro, din care 535 de miliarde de euro au fost finanţate de UE, promovând convergenţa socioeconomică de durată, coeziunea teritorială, Europa socială şi o tranziţie verde şi digitală fără sincope.

Raportul prezintă rezultatele fondurilor ESI până la sfârşitul anului 2021: au fost sprijinite peste 4 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi 55,2 milioane de persoane prin acţiuni în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale sau al competenţelor şi educaţiei; capacitatea de producţie de energie provenită din surse regenerabile a fost majorată cu peste 3.600 megawaţi-oră/an, în timp ce consumul anual de energie primară al clădirilor publice a fost redus cu 2,6 de terawaţi-oră/an (echivalentul cantităţii de energie electrică consumate de aproximativ 720.000 de gospodării într-un an întreg); 2,3 milioane de proiecte au sprijinit sectorul agricol şi IMM-urile rurale; în sectorul pescuitului şi al acvaculturii au fost menţinute 44.000 de locuri de muncă şi au fost create peste 6.000 de locuri de muncă noi.

*La 31 ianuarie 2023, CE a anunţat că va sprijini zece legături feroviare transfrontaliere, printre care trenurile de noapte Paris-Veneţia şi Amsterdam-Barcelona prin Franţa, legături între Catalonia şi Occitania, dar şi o conexiune între Austria, Ungaria şi România, scrie AFP. Compania privată franceză Midnight Trains intenţionează să lanseze trenul de noapte Paris-Veneţia, având în plan crearea de "hoteluri pe şină" confortabile. Legătura Amsterdam-Barcelona va fi asigurată de compania belgiano-olandeză European Sleeper, care urmează să lanseze, în luna mai, primele sale legături de noapte între Bruxelles, Amsterdam şi Berlin. Un alt proiect susţinut de CE este cel al NS (Căile Ferate Olandeze) şi Eurostar pentru a dezvolta legătura foarte profitabilă Amsterdam-Londra, a cărei extindere este îngreunată de lipsa spaţiului şi a mijloacelor pentru a controla documentele pasagerilor, în urma Brexitului.

*La 2 februarie 2023, CE a publicat rapoartele analitice care evaluează capacitatea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei de a-şi asuma obligaţiile statutului de membru UE. Rapoartele furnizează o analiză detaliată privind statusul statelor în privinţa alinierii cu aquisul comunitar. Rapoartele completează punctele de vedere asupra cererilor de aderare la UE ale celor trei ţări, adoptate de Comisia Europeană în iunie 2022. Consiliul European a acordat o perspectivă europeană pentru cele trei ţări şi statutul de candidat pentru Ucraina şi Moldova, evidenţiază https://ec.europa.eu.

Consiliul UE
*La 30 ianuarie 2023, Consiliul UE a publicat Concluziile privind priorităţile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2023-2024 structurate pe 55 de puncte. Primele 15 puncte se referă la liniile generale de sprijin, începând cu războiul de agresiune neprovocat, nejustificat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei şi încercările Rusiei de a schimba prin forţă arhitectura de securitate europeană, ce contravin ordinii internaţionale, continuând cu susţinerea organizării unui al patrulea summit al şefilor de stat şi de guvern în cadrul Consiliului Europei şi reiterarea celor trei piloni principali ai parteneriatului: dialogul politic, cooperarea juridică şi cooperarea programatică, punându-se accentul pe priorităţile interconectate şi care se consolidează reciproc în domeniile drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, redate în următoarele puncte ale documentului.

În 2021, volumul la nivel mondial al programelor comune de cooperare UE-Consiliul Europei s-a ridicat la 207,4 milioane de euro, veniturile anuale aferente acestor programe reprezentând 57% din totalul resurselor extrabugetare ale Consiliului Europei, conform https://www.consilium.europa.eu.

*Consiliul UE a adoptat, la 2 februarie, măsuri de asistenţă în cadrul Facilităţii europene pentru pace (EPF), care oferă asistenţă militară suplimentară forţelor armate ale Ucrainei. Acestea constau într-un al şaptelea pachet în valoare de 500 de milioane de euro şi o nouă măsură de asistenţă de 45 de milioane de euro care sprijină eforturile de formare ale Misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), potrivit https://www.consilium.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea)