Cel de-al 24-lea summit Uniunea Europeană-Ucraina are loc la 3 februarie 2023, la Kiev, fiind prima reuniune de acest gen de la momentul invaziei Rusiei şi de când Ucraina a primit statutul de ţară candidată. La summit-ul de la Kiev participă, între alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează site-ul www.consilium.europa.eu.

Preşedinta Comisiei Europene, sosită la Kiev, încă din 2 februarie a scris pe contul ei oficial de Twitter: "Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră'' (EFE).

Şi Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a scris, la rândul său, la sosirea la Kiev, pe Twitter: ''Europa şi-a menţinut unitatea în privinţa Ucrainei încă din prima zi. Şi va continua să fie alături de voi pentru a învinge şi a reconstrui''.

Înaintea întâlnirii, premierul ucrainean, Denis Şmigal, a spus că Ucraina şi-a stabilit ceea ce el a numit un "obiectiv ambiţios" de aderare la UE în doi ani. Dar un grup de state membre a avertizat că ar trebui să îi fie clar Kievului că acest lucru nu va fi posibil, după ce în iunie anul trecut, Ucraina a dobândit statutul de candidat la UE cu o viteză record, scrie site-ul www.bbc.com.

Printre temele luate în discuţie la summit-ul din 2 februarie se numără: parcursul european al Ucrainei - solidaritatea UE cu Ucraina, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, instrumental european pentru pace, securitatea alimentară şi accesibilitatea preţurilor alimentelor, conform www.consilium.europa.eu.

În ceea ce priveşte parcursul european al Ucrainei, aceasta a depus o cerere de aderare la Uniune încă din 28 februarie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în 23 iunie acelaşi an. Consiliul va decide cu privire la etapele următoare după ce Ucraina va îndeplini condiţiile prezentate în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE. În fiecare an, Consiliul adoptă concluzii privind extinderea şi procesul de stabilizare şi asociere, care evaluează progresele înregistrate de fiecare dintre partenerii din Balcanii de Vest şi de Turcia pe calea lor europeană. În decembrie 2022, Consiliul a menţionat Ucraina pentru prima dată în concluzii.

Referitor la răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei, UE a adoptat până acum, 9 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Al 9-lea pachet, cel mai recent, a fost adoptat la 16 decembrie 2022 de către Consiliu şi a inclus noi interdicţii privind: exporturile de motoare de drone; exporturile de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; investiţiile în sectorul minier; tranzacţiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională; furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice. De asemenea, Uniunea, a pus la dispoziţia Ucrainei, pe tot parcursul anului 2022, asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023, cu 18 miliarde de euro.

Un alt subiect pe agenda summit-ului este instrumentul european pentru pace (IEP). Pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de prevenire a conflictelor, de promovare a păcii şi de consolidare a securităţii internaţionale, UE a instituit, la 22 martie 2021, instrumentul european pentru pace, un nou fond extrabugetar în valoare de 5,6 miliarde de euro în preţuri curente pentru perioada 2021-2027, cu un plafon anual care variază de la 420 de milioane de euro în 2021 la 1,132 miliarde euro în 2027.

Tot sub umbrela IEP, la 15 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat o măsură de asistenţă în valoare de 16 milioane de euro, pentru a sprijini consolidarea capacităţilor în rândul forţelor armate ucrainene. Până în octombrie 2022, UE a contribuit cu 3,1 miliarde euro în cadrul Instrumentului european pentru pace, care au avut scopul de a ajuta Ucraina în consolidarea capabilităţilor şi a rezilienţei forţelor armate ucrainene şi în protejarea populaţiei civile împotriva agresiunii militare în curs.

La 17 octombrie 2022, Consiliul a convenit să instituie o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei, numită EUMAM Ucraina, cu scopul de a contribui la consolidarea capabilităţii militare a forţelor armate. Ca răspuns la cererea de sprijin militar din partea Ucrainei, EUMAM Ucraina va oferi instruire individuală, colectivă şi specializată forţelor armate ucrainene, inclusiv forţelor de apărare teritorială ale acestora, precum şi coordonării şi sincronizării activităţilor statelor membre care sprijină furnizarea de instruire. Mandatul misiunii neexecutive are, în primă instanţă, doi ani, iar valoarea de referinţă financiară pentru costurile comune pentru această perioadă va fi de 106.700.000 de euro.

În contextul în care invadarea Ucrainei de către Rusia agravează o criză alimentară mondială, Uniunea Europeană coordonează acţiuni menite să ajute oamenii să facă faţă creşterii preţurilor şi să ofere ajutor celor mai sărace persoane din lume. În condiţiile în care blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la începutul războiului, aproximativ 20 milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri pe ţărmurile Mării Negre, în mai 2022, Comisia a prezentat un plan de acţiune privind dezvoltarea unor rute terestre alternative care să ajute Ucraina să îşi exporte produsele agricole. De la începutul operaţiunilor, în mai 2022, peste 23 milioane de tone de cereale, seminţe oleaginoase şi alte produse din Ucraina au fost exportate prin culoarele de solidaritate, mai scrie www.consilium.europa.eu.

Precendentul summit UE-Ucraina a avut loc la 12 octombrie 2021, tot la Kiev. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)