Ziua hidrografului militar este sărbătorită, anual, la 23 februarie, zi în care, în anul 1926, prin Decizia Ministrului de Război nr. 126, s-a înfiinţat Serviciul Hidrografic Maritim.

Hidrografii militari au ca principal obiectiv completarea şi actualizarea bazei de date, în vederea realizării hărţilor marine de navigaţie şi a documentelor nautice pentru zona de responsabilitate din Marea Neagră, menţionează site-ul Statului Major al Forţelor Navale, www.navy.ro.

Serviciul Hidrografic Maritim era, la vremea înfiinţării, un serviciu special de hidrografie, geofizică şi astronomie pe lângă Divizia de Mare, având ca atribuţii "să se ocupe cu studiile, sondajele şi ridicările relative la fluviu şi mare, preocuparea, păstrarea şi asigurarea navelor cu hărţile şi instrumentele necesare navigaţiei şi ridicărilor hidrografice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de oră în portul Constanţa, date meteorologice, aerologice şi oceanografice", potrivit www.mapn.ro şi volumului ''Calendarul Tradiţiilor Militare'' (2010).

Serviciul hidrografic permanent s-a înfiinţat în România după Primul Război Mondial, cu scopul de a desfăşura acţiuni complexe, pentru asigurarea navigaţiei în Marea Neagră. Primul sediu al instituţiei a fost găzduit de clădirea Şcolii Navale din Constanţa, în prezent sediu al Muzeului Marinei Române.

După înfiinţarea Serviciului Hidrografic Maritim, în perioada 1926-1955, hidrografii militari au executat măsurătorile hidrografice la gurile Dunării şi prospecţiunile pentru extinderea portului Constanţa, au participat la reamenajarea pentru navigaţie a căilor fluviale şi a litoralului şi au editat peste 20 de hărţi noi de navigaţie, pentru zona de vest a Mării Negre.

Până în 1940, Serviciul Hidrografic Maritim a desfăşurat acţiuni specifice, printre cele mai importante numărându-se: executarea de măsurători hidrografice la gurile Dunării, executarea de prospecţiuni pentru extinderea portului Constanţa, editarea hărţilor de navigaţie la scara 1: 50.000 în zona de litoral românesc, indică portalul oficial al Direcţiei Hidrografice Maritime - www.dhmfn.ro. Între 1940 şi 1945, a asigurat acţiunile de luptă ale Marinei Militare, din punct de vedere hidrografic şi hidrometeorologic. După cel de-Al Doilea Război Mondial, şi-a redus activitatea, pentru ca în următorii zece ani, până în 1954, prin grija acestui Serviciu, să fie tipărite 20 de hărţi, pentru asigurarea navigaţiei în partea de vest a Mării Negre, indică portalul www.semperfidelis.ro.

În 1955, Serviciul Hidrografic Maritim a fost reorganizat, devenind, prin Hotărârea 2444 a Consiliului de Miniştri al RPR, emisă la 11 noiembrie 1955, Direcţie Hidrografică Maritimă (DHM). Aceasta a desfăşurat, în perioada 1955-1990, un spectru extins de acţiuni în folosul navelor româneşti militare şi civile, dintre care se remarcă: construirea şi punerea în funcţiune a farurilor Constanţa (1960) şi Sf. Gheorghe (1968), editarea ''Cărţii Pilot a Mării Negre'' şi a avizelor pentru navigatori, indică site-ul oficial al instituţiei, www.dhmfn.ro.

După 1990, instituţia, reorganizată, a editat, printre altele, 37 de hărţi de navigaţie naţionale, în 2002 a realizat prima Hartă Electronică de Navigaţie (ENC) din România, iar în perioada 2002-2003 a realizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional al Forţelor Navale (SIMIN - FN).

Activitatea Direcţiei Hidrografice Maritime a fost stabilită şi reglementată prin Legea nr. 395 din 2004 privind activitatea hidrografică maritimă, instituţia dobândind statutul de autoritate naţională în acest domeniu.

Din ianuarie 2007, DHM a devenit reprezentanta Guvernului României, în calitate de stat membru al Organizaţiei Hidrografice Internaţionale (OHI), iar din 2008, este acreditată ca instituţie ce desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică, fiind implicată în proiecte cu finanţare naţională şi europeană, potrivit sursei menţionate anterior.

În anul 2012, DHM a devenit cel de-al 27-lea oficiu hidrografic recunoscut pe plan mondial ca producător de hărţi electronice de navigaţie, prin afilierea la Centrul Internaţional pentru hărţi electronice de navigaţie (IC-ENC), de pe lângă Oficiul Hidrografic al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Un an mai târziu, IC-ENC a validat şi a distribuit pe plan internaţional prima hartă electronică de navigaţie, produsă de specialişti români, "Harta nr. RO405002" (harta electronică echivalentă hărţii marine 1.050.02 De la Capul Tuzla la Capul Midia).

În 2015 au fost întocmite primele hărţi navale speciale tip NATO şi un act normativ specific, care cuprinde specificaţiile tehnice pentru întocmirea tuturor tipurilor de hărţi navale speciale existente în NATO, notează www.dhmfn.ro.

Începând cu anul 2016, laboratorul avize pentru navigatori din structura DHM are atribuţii specifice în transmiterea de informaţii de navigaţie pentru sistemul Aliat Global. În acest context, au fost elaborate publicaţii nautice noi, care conţin specificaţiile tehnice necesare întocmirii hărţilor navale speciale tip NATO, şi toate hărţile de navigaţie româneşti au început să fie realizate în sistemul geodezic internaţional WGS84.

În perioada 2016-2019, au fost validate de către IC-ENC încă 30 de hărţi electronice de navigaţie, iar din anul 2020 toate hărţile de navigaţie maritimă întocmite de DHM au cod QR. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Forţele Navale Române au sărbătorit opt decenii de la infiinţarea Direcţiei Hidrografice Maritime, serviciu de specialitate al statului care are ca sarcinţ studierea curenţilor maritimi, emiterea de prognoze meteo, semnalizarea căilor de navigaţie şi cartografierea litoralului românesc al Mării Negre.