Reuniunea informală a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne, acordul Consiliului cu Parlamentul European privind proiectul de regulament şi proiectul de directivă privind accesul transfrontalier la probele electronice, lansarea Iniţiativei europene privind imagistica în domeniul cancerului, adoptarea de noi măsuri privind încălcările drepturilor omului în Iran, instituirea unei misiuni civile a Uniunii Europene în Armenia şi declaraţia preşedintei Comisiei Europene cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului se numără printre evenimentele care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în perioada 23-27 ianuarie 2023.

Consiliul Uniunii Europene
În 26 şi 27 ianuarie, miniştrii justiţiei şi afacerilor interne din UE s-au întâlnit, la Stockholm, pentru prima reuniune ministerială informală sub preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene. Miniştrii au discutat despre provocările legate de migraţie din ţările terţe şi despre combaterea criminalităţii în era digitală, menţionează https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/. Pe ordinea de zi s-a aflat şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ministrul suedez al migraţiei, Maria Malmer Stenergard, şi ministrul justiţiei, Gunnar Strömmer, au prezidat reuniunea privind justiţia şi afacerile interne.

"Lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere va fi o prioritate absolută în timpul preşedinţiei suedeze. În cele din urmă, este vorba despre protejarea unei societăţi libere şi deschise", a precizat Gunnar Strömmer.

Miniştrii au subliniat importanţa utilizării tuturor instrumentelor pentru a realiza o cooperare mai eficientă cu ţările de origine pentru returnări eficiente şi pentru a preveni migraţia ilegală. Atât stimulentele pozitive, cât şi cele negative sunt importante şi trebuie să se acţioneze acum. În special, miniştrii doresc ca politica în domeniul vizelor să fie utilizată mai sistematic ca pârghie.

"Asigurarea returnării efective a migranţilor aflaţi în ilegalitate este esenţială pentru asigurarea credibilităţii politicii UE în domeniul migraţiei", a arătat Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez al migraţiei.

Miniştrii au discutat despre modul în care provocările legate de migraţie pot fi abordate utilizând o gamă largă de acţiuni în toate domeniile de politică, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Aceasta include politica în domeniul vizelor, comerţul, cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi relaţiile diplomatice. Mai multe state membre au dezvoltat o cooperare eficientă în mai multe domenii de politică, esenţială pentru a aborda provocările complexe ale migraţiei actuale.

Securitatea este, de asemenea, una dintre priorităţile Preşedinţiei suedeze. Miniştrii au discutat despre accesul la date, probe electronice şi informaţii în scopuri judiciare şi de aplicare a legii în era digitală.

Consiliul a decis, la 23 ianuarie, să adauge 18 persoane şi 19 entităţi pe lista celor care fac obiectul măsurilor restrictive în contextul regimului actual de sancţiuni în materie de drepturi ale omului în Iran. Motivaţia acestei măsuri este reprezentată de rolul jucat în utilizarea pe scară largă şi în mod disproporţionat a forţei împotriva protestatarilor nonviolenţi după moartea Mahsei Amini. Printre persoanele incluse pe listă se numără reprezentanţi ai guvernului şi ai parlamentului iranian (Majles), mari personalităţi politice şi din mass-media, precum şi membri de rang înalt ai forţelor de securitate iraniene, inclusiv ai Corpului Gardienilor Revoluţiei Iraniene. Sancţiunile vizează şi organisme guvernamentale şi societăţi private care furnizează servicii de securitate şi sunt implicate în activităţi care interzic, limitează sau penalizează exercitarea libertăţii de exprimare.

În prezent, măsurile se aplică pentru 164 de persoane şi 31 de entităţi. Acestea includ îngheţarea activelor, interdicţia de călătorie în UE şi interdicţia de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziţia celor incluşi în listă. De asemenea, a fost instituită o interdicţie asupra exporturilor către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne şi de echipamente de monitorizare a telecomunicaţiilor, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Tot la 23 ianuarie, Consiliul a convenit să instituie o misiune civilă a Uniunii Europene în Armenia (EUMA) în cadrul politicii de securitate şi apărare comune. Obiectivul misiunii este de a contribui la stabilitatea în zonele de frontieră ale Armeniei, de a instaura un climat de încredere la faţa locului şi de a asigura un mediu favorabil eforturilor de normalizare a relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan, cu sprijinul UE. EUMA va avea un mandat iniţial de doi ani, iar comandamentul operaţional este în Armenia. Comandantul operaţiei civile va fi Stefano Tomat, directorul executiv al Capacităţii civile de planificare şi conducere din cadrul SEAE.

La 25 ianuarie, ambasadorii la UE ai statelor membre au confirmat acordul la care s-a ajuns între preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European cu privire la proiectul de regulament şi la proiectul de directivă privind accesul transfrontalier la probele electronice. Textele convenite vor permite autorităţilor relevante să adreseze ordine judiciare privind probele electronice direct prestatorilor de servicii dintr-un alt stat membru, conform https://www.consilium.europa.eu/.

"Prin acest acord răspundem unei solicitări de importanţă majoră formulate de autorităţile noastre judiciare. Din ce în ce mai multe infracţiuni sunt planificate sau comise online, iar autorităţile noastre trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a le urmări penal, la fel ca în cazul infracţiunilor offline. Noile norme vor permite accesul rapid al judecătorilor şi procurorilor la probele de care au nevoie, indiferent unde sunt stocate, înainte ca acestea să dispară.", a declarat Gunnar Strömmer, ministrul suedez al justiţiei.

Regulamentul privind ordinele europene de divulgare şi de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale urmăreşte să introducă un mecanism alternativ faţă de instrumentele existente de cooperare internaţională şi de asistenţă judiciară reciprocă. Abordează în mod specific problemele generate de caracterul volatil al probelor electronice şi de chestiunea "pierderii localizării" prin instituirea de noi proceduri care să permită acces transfrontalier rapid, efectiv şi eficace.

Comisia Europeană
La 26 ianuarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată anual în 27 ianuarie, că "nu trebuie să uităm niciodată cele şase milioane de femei, bărbaţi şi copii evrei, precum şi toate celelalte victime, printre care sute de mii de romi, ucişi în timpul Holocaustului.", potrivit https://ec.europa.eu/.

Anul acesta, ca parte a eforturilor sale de a marca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comisia Europeană a organizat, la 23 ianuarie, conferinţa de comemorare a Holocaustului "Remembering the Past. Shaping the Future" ("Să ne reamintim trecutul, să ne clădim viitorul"), în parteneriat cu preşedinţia suedeză a Consiliului, cu preşedinţia suedeză a Alianţei Internaţionale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) şi cu organizaţii evreieşti cu sediul la Bruxelles.

Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti, pentru a sprijini ţările UE şi societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului.

În cadrul unui eveniment desfăşurat la Bruxelles, la 23 ianuarie, Comisia a lansat Iniţiativa europeană privind imagistica în domeniul cancerului pentru a sprijini furnizorii de servicii medicale, institutele de cercetare şi inovatorii să utilizeze în mod optim soluţiile inovatoare bazate pe date pentru tratamentul şi îngrijirile acordate pacienţilor cu cancer. Iniţiativa, o acţiune emblematică în cadrul Planului european de combatere a cancerului, va contribui la crearea unei infrastructuri digitale care va conecta resursele şi bazele de date cu date imagistice privind cancerul din întreaga UE. Vor fi conectate iniţiativele europene şi naţionale, reţelele spitaliceşti, precum şi registrele de cercetare care cuprind date imagistice şi alte date relevante privind sănătatea, conform https://ec.europa.eu/.

Comisia Europeană a prezentat, la 25 ianuarie, o iniţiativă prin care se continuă consolidarea şi promovarea dialogului social prin acţiuni concrete la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene. Aceasta reînnoieşte angajamentul ferm faţă de dialogul social ca piatră de temelie a economiei sociale de piaţă a UE şi a competitivităţii sale. Iniţiativa echipează dialogul social cu mijloacele necesare pentru a se adapta la lumea muncii în schimbare şi la noile tendinţe de pe piaţa forţei de muncă, în contextul tranziţiei spre o economie digitală şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi al apariţiei unor noi forme de ocupare a forţei de muncă, indică https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu)