Filmul istoric "Rug şi flacără", regizat de Adrian Petringenaru, este o ecranizare după romanul cu acelaşi titlu de Eugen Uricaru şi a avut premiera în 1979.

Acţiunea se petrece în perioada tulbure ce urmează înscăunării lui Alexandru Ioan Cuza ca principe al României, când un voluntar român din armata revoluţionară a lui Garibaldi pune la cale un asasinat politic în Ţara Românească, având drept scop declanşarea unui război în regiune, notează site-ul https://www.cinemaraton.ro/, în prezentarea filmului.

"Tânărul Alexandru Bota, un fost voluntar român în armata lui Garibaldi, intră în organizaţia secretă 'Ordinul Rozei', care iniţiază o acţiune menită să ducă la eliberarea popoarelor de sub tirania habsburgică. Unul dintre conducătorii ordinului încalcă acea convenţie stabilită cu domnitorul Cuza şi pune la cale asasinarea premierului Barbu Catargiu, pentru a iniţia un focar de război pe teritoriul României", scrie site-ul https://www.cinemagia.ro/.

Într-o cronică publicată în revista "România literară" nr. 5 din 31 ianuarie 1980, D.I. Suchianu - sociolog, eseist, jurist, istoric, critic literar şi critic de film - menţiona că filmul prezintă "anii de după 1848, epoca post-revoluţionară, tensionată de conspiraţii şi comploturi politice într-o Europă intrată în zona unificărilor naţionale şi a amurgului marilor imperii anacronice".

"După terminarea aventurii garibaldiene, vitejii (români, italieni, polonezi, unguri spanioli) continuau a-şi căuta rosturile revoluţionare. Îl vedem pe transilvăneanul Alexandru Bota lucrând în societatea secretă 'Ordinul Rozei'. Primeşte misiunea să se ducă la Galaţi sub nume fals şi să asigure descărcarea şi predarea discretă a armelor trimise de împăratul Napoleon al III-lea destinate conspiratorilor. Eroul aşteaptă o zi, aşteaptă două (...). În care timp nu poate face nimic. (...) Filmul, dedesubtul limbajului cinematografic, descoperă treptat 'ţesătura' de idei, urzeala de judecăţi şi sentimente.", scria D.I. Suchianu în cronica de film.

În opinia sa, actorul Ion Caramitru, interpretul eroului principal, "nu se mărgineşte să-şi execute rolul; pe măsură ce-l execută, îl descoperă, îl înţelege, îl pătrunde", ceea ce reprezintă "un mod magistral de a dovedi, cu fapte de ecran, valoarea unui film, fără a-i divulga nici subiectul, ba chiar nici tema toată".

"Românii se opun la tot ce e atentat. (...) Seriozitatea, onestitatea, umanitatea lor au o explicaţie: tainicele intenţii ale juraţilor ardeleni erau cunoscute şi sprijinite de însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe care îl vedem bine oglindit în dubla sa virtute, de viteaz şi de înţelept patriot. Asta explică şi de ce ceilalţi din 'frăţie' încercau să-l deruteze, ba chiar să-l compromită. Mai mult, ei îl asasinează pe înţeleptul, pe generosul său prim-ministru, pe Barbu Catargiu.", mai scria cronica publicată în revista "România literară" din 31 ianuarie 1980, conform site-ului http://aarc.ro/.

Criticul de film Alice Mănoiu considera că "romantismul eroului cărţii - revoluţionarul ardelean intrat în armata lui Garibaldi pentru a lupta împotriva imperiului habsburgic în speranţa eliberării Transilvaniei şi unirii ei cu Principatele Române - ca şi realismul poetic al prozei lui Uricaru au reprezentat pentru autorul filmului preţioase puncte de plecare".

"Filmul simte nevoia explicării amănunţite a unor evenimente din epoca ce a urmat valului revoluţionar de la 1848 în Europa, a unor mecanisme politice sau machiavelisme de culise, complicate uneori chiar şi pentru specialiştii istorici. Sunt aduse pe pânză trei dintre capitolele romanului, acelea care se referă la sosirea lui Alexandru Bota în Principate cu o misiune încredinţată de o organizaţie secretă internaţională în care fusese atras fostul garibaldist, deruta lui când află adevăratul scop pentru care a fost trimis aici: de paravan într-un complot împotriva guvernului lui Cuza, refuzul revoluţionarului de a deveni conspirator în propria sa ţară şi de a juca jocul unor forţe politice ostile idealului său patriotic.", nota Alice Mănoiu în cronica de film publicată în revista "Cinema" nr. 2, din februarie 1980, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Criticul sublinia că "situaţii dramatice importante, ca arestarea lui Bota ori eliberarea lui din lipsă de dovezi, hotărârea de a dezvălui planurile complotului ce periclitează siguranţa şi independenţa tânărului stat român, sunt expediate printre multe alte scene, fără accentele necesare, fără prim-planuri analitice, fără gradările care ar fi pus în evidenţă starea interioară a eroului", subliniind "distribuţia echilibrată a numeroaselor partituri actoriceşti de prim-plan ori secund, o bună folosire a chipurilor - unele cu totul noi în portretistica cinematografică".

"Minuţioasa, inspirata colaborare a regizorului cu operatorul asigură 'Rugului' cadre frumoase, îngrijit elaborate, într-o gamă plastică generoasă. (...) Înrudit - ca mod de a supune istoria unor interogaţii dramatice, unor meditaţii despre rolul individului şi al colectivităţii în revoluţie, despre ideal şi dificila lui realizare în condiţii uneori ostile - cu filmele 'Falansterul' şi 'Buzduganul cu trei peceţi', 'Rug şi flacără' închide în el o experienţă interesantă. Redând epopeii dreptul ei la meditaţie.", mai scria Alice Mănoiu în revista "Cinema", conform site-ului http://aarc.ro/.

Filmul "Rug şi flacără" a fost distins cu Premiul de interpretare masculină (Florin Piersic) acordat de ACIN în 1980, dar şi cu Trofeul de aur la festivalul Santarem, tot în 1980, precizează site-ul https://www.cinemaraton.ro/.

Sursa foto: Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba /Facebook  

Din distribuţia filmului fac parte actorii: Florin Piersic, Ilarion Ciobanu, Dorel Vişan, Ion Caramitru, Ştefan Velniciuc, Simona Măicănescu, Teofil Vâlcu, Dan Nasta, Lorand Lohinszky, Adrian Mihai, Gheorghe Mazilu, potrivit site-ului https://www.cinemagia.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: cinemagia.ro