Ziua "Sveti Sava" ("Sfântul Sava"), sărbătoare a minorităţii sârbe din România, este celebrată, începând din 2020, la 27 ianuarie. A fost instituită prin Legea nr.94/2019.

Deputatul Uniunii Sârbilor din România, Slavoliub Adnagi, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (legislatura 2016-2020), a avut iniţiativa legislativă privind instituirea acestei zile. În expunerea de motive, el a amintit cuvintele Patriarhului Irineu al Serbiei, potrivit căruia Sf. Sava este "personalitatea centrală a istoriei, culturii, dar mai ales a spiritualităţii şi a bisericii sârbeşti (...) A pus în mişcare roata istoriei şi a culturii sârbeşti, care se învârte şi în prezent.", potrivit www.cdep.ro.

La 6 martie 2019, Senatul României a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 27 ianuarie drept Ziua "Sveti Sava" ("Sfântul Sava"), acţiune urmată, o lună mai târziu, de către Camera Deputaţilor.

Spectacol organizat cu ocazia zilei Sfântului Sava, la care au participat cateva sute de etnici sârbi din municipiul şi judeţul Arad.

Foto: (c)  IOAN WEISL/FOTO AGERPRES 

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 432/2019 pentru promulgarea Legii privind instituirea Zilei "Sveti Sava", sărbătoare a minorităţii sârbe din România, la 7 mai 2019. Legea nr. 94/2019 privind instituirea Zilei "Sveti Sava" a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 9 mai 2019, potrivit http://euroavocatura.ro/.

Potrivit acestei legi, la data de 27 ianuarie, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordine sau în coordonarea acestora, societatea civilă sau persoane fizice şi juridice pot organiza sau participa la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific consacrate promovării minorităţii sârbe din România. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni şi/sau aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Sfântul Sava, pe numele său secular Rastko Nemanjic, s-a născut în jurul anului 1175 şi era fiul cel mai mic al marelui jupan al Serbiei, Ştefan Nemanja, întemeietorul dinastiei Nemanjic. Sfântul Sava a desfăşurat o bogată activitate misionară în ţara sa natală, înfiinţând şcoli, mănăstiri, spitale, încercând să apropie poporul sârb de religie. Una dintre cele mai importante realizări o reprezintă obţinerea autocefaliei pentru biserica sârbă, devenind, în 1219, primul arhiepiscop al Bisericii ortodoxe autocefale a Serbiei. A fost sanctificat în anul 1236, imediat după trecerea la cele veşnice în ziua de 14/27 ianuarie 1235, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. Cneazul Serbiei, Milos Obrenovic (1815-1839), l-a declarat Sfânt ocrotitor al şcolilor şi al elevilor. Astăzi, numeroase şcoli poartă numele sfântului, iar cu ocazia sărbătorii "Sveti Sava" toate şcolile sârbeşti organizează festivităţi. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Spectacol de cântece si dansuri populare sarbeşti, organizat de Uniunea Sârbilor din România, filiala Arad, împreună cu Biserica Ortodoxă Sârbă, cu ocazia zilei Sfântului Sava (Sveti Sava). În imagine: Ansamblul de dansuri al copiilor din Felnac, jud. Arad.