În zilele de 26-27 ianuarie 2023, are loc, la Stockholm, o reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, informează https://www.consilium.europa.eu/ şi https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/. Este prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Prima zi a discuţiilor va fi dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va concentra pe subiectele legate de justiţie.

Pe ordinea de zi a şedinţei figurează, conform site-ului preşedinţiei suedeze, teme precum migraţia şi azilul, lupta împotriva crimei organizate în era digitală (26 ianuarie), cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate, urmărirea penală a crimelor internaţionale în Ucraina (27 ianuarie).

Ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii. "Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm (n.r. 26-27 ianuarie 2023) pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil", se arată în postarea ministrului din 18 ianuarie.

Cu privire la migraţie şi azil, se va discuta pe marginea reducerii presiunii migraţiei ilegale către UE printr-o cooperare eficientă cu ţările terţe în materie de returnare. De asemenea, miniştrii de resort sunt invitaţi să discute despre o componentă cheie a politicii UE în materie de migraţie - necesitatea unei returnări eficiente şi funcţionale. Nu în ultimul rând, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la modul de mobilizare a tuturor instrumentelor şi mijloacelor relevante, pentru a atinge obiectivele în domeniul migraţiei în relaţia cu ţările terţe, conform https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/.

În privinţa luptei împotriva crimei organizate în era digitală, miniştrii vor discuta despre necesitatea accesului la date, probe electronice şi informaţii în scopuri judiciare şi de aplicare a legii în era digitală.

Cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate este un alt subiect discutat la reuniunea JAI din 26-27 ianuarie. În acest sens, va avea loc o prezentare a Eurojust privind urmărirea penală a infracţiunilor transfrontaliere. Miniştrii vor lua în discuţie şi rolul Eurojust în sprijinul coordonării investigaţiilor de către autorităţile naţionale, precum şi asupra unui nou instrument pentru transferul procesului penal.

Nu în ultimul rând, vor avea loc prezentări ale ministrului Justiţiei din Ucraina, Denis Malyuska, şi ale procurorului general suedez, Petra Lundh, precum şi o discuţie despre urmărirea penală internaţională a crimelor din Ucraina.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a fost una formală şi s-a desfăşurat în zilele de 8-9 decembrie 2022, la Bruxelles, având ca principal subiect pe ordinea de zi votul asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen. În urma votului, Croaţia a primit undă verde pentru aderare, în timp ce România şi Bulgaria au primit vot de respingere. Alte subiecte discutate la reuniune au fost: lupta împotriva impunităţii în Ucraina, recuperarea şi confiscarea activelor, infracţiunile împotriva mediului, digitalizarea justiţiei, acţiuni strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP), combaterea antisemitismului, drepturile fundamentale, probele electronice, combaterea criminalităţii informatice etc, conform https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)